Pe 20 martie 2026 a avut loc Adunarea Generală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, un moment important de bilanț și reflecție asupra activităților anului 2025 și direcțiilor viitoare. Discuțiile au vizat programele și proiectele UCMR aflate în desfășurare sau în pregătire, precum revistele Muzica și Actualitatea muzicală, festivalurile Săptămâna Internațională a Muzicii Noi și Meridian, programul de achiziții de lucrări, premiile de creație, concursul anual de comenzi, partiturile din seria Pocket Scores punând în circulație lucrări semnate de compozitori români ce contribuie la vizibilitatea acestora și Antologia Muzicii Românești – binecunoscută colecție de CD-uri ce are misiunea de recuperare și promovare a unor lucrări importante din creația românească.
De asemenea, s-a pus accent pe dezvoltarea parteneriatelor, documentarea audio-video a proiectelor și o mai bună comunicare publică a activităților. Puncte importante ale realizărilor din ultima perioadă s-au dovedit continuarea digitalizării arhivei Uniunii și extinderea colaborărilor internaționale.
În același timp, participanții au discutat despre provocările actuale aduse de noile tehnologii, în special de apariția inteligenței artificiale, și despre nevoia de adaptare la forme creative hibride și la mediul digital, tot mai prezent în viața artistică.
La finalul adunării, membrii prezenți au reafirmat rolul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în contextul culturii românești actuale, prin recunoașterea celor șapte funcții esențiale pe care uniunea le îndeplinește, pe care Dan Dediu, președintele UCMR le-a identificat astfel: 1. arcă muzicală, prin patrimoniul de partituri și arhiva existentă, ce salvează un trecut de peste 100 de ani de creație muzicală; 2. comentariu avizat, adică tot ceea ce înseamnă interpretarea muzicologică și reflectarea istorico-critică în cărți, articole, studii; 3. cadru de ghidare estetico-stilistică pentru creatori și științifică pentru cercetători; 4. motor de încurajare și impulsionare a creației, care se realizează prin achiziții și comenzi; 5. promovarea creației românești prin concerte, spectacole, articole și studii în reviste, cărți, partituri, știme, CD-uri, simpozioane etc; 6. depozitar al canonului muzical românesc; 7. generator al unei viziuni profesioniste pentru mediul cultural din țara noastră.
Cu acest prilej, a fost recunoscută importanța Uniunii ca punct de sprijin și ca reper stabil și activ pentru comunitatea muzicală, ca spațiu care păstrează patrimoniul muzical, susține creația și cercetarea, promovează muzica actuală și influențează modul în care evoluează cultura românească.