Ştefan ALMAŞI

Ştefan ALMAŞI

- etnomuzicolog -

(n. 08.12.1934 Cluj)

Studiile muzicale le-a urmat la Cons. din Cluj-Napoca (1951 – 1956) cu Major Ferenc (teorie-solfegiu), Jodál Gábor (armonie), Eisikovits Max (contrapunct), Jagamas János (forme muzicale, folclor), Lakatos István şi Benkö András (istoria muzicii), Nagy István (dirijat cor), Ütö Maria (pian). Este doctor în muzicologie al Academiei de Muzică din Cluj (1989) cu teza CERCETĂRI ASUPRA FOLCLORULUI MUZICAL MAGHIAR DIN TRANSILVANIA ÎN SECOLUL AL XIX-LEA ŞI ÎN PRIMELE DOUĂ DECENII ALE SECOLULUI AL XX-LEA.

Cercetător ştiinţific stagiar (1957 – 1969), cercetător ştiinţific (1960 – 1969), cercetător ştiinţific principal (1970) la Sectorul de etnologie şi sociologie al Centrului de ştiinţe sociale al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

A întreprins culegeri de folclor în Transilvania. A susţinut comunicări ştiinţifice, emisiuni radiofonice, concertelecţii. A debutat în 1954 cu un studiu despre cântecele de copii (în revista MUVELODÉSI ÚTMUTATÓ), colaborând apoi la IGÁZ SZO, KORUNK, UTUNK, MUVELODÉS, ELÖRE, IGAZSÁG, ANUARUL DE FOLCLOR, REVISTA DE FOLCLOR, etc. A colaborat la KALANZ A BALLADA HAGYOMÁNYÁHOZ (Ghid), Budapesta, 1980.

ETNOMUZICOLOGIE – FOLCLOR:

  • REPERTORIUL DE CÂNTECE POPULARE ROMÂNEŞTI LA MAGHIARII DIN ROMÂNIA, în: REV. FOLC., Bucureşti, nr. 2, 1968;
  • CONSIDERAŢII PRELIMINARE ASUPRA SISTEMATIZĂRII ARHIVEI DE MUZICĂ POPULARĂ, în: ANUARUL MUZEULUI ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI PE ANII 1968 – 1970, Cluj, 1971;
  • BAJKA SÁNDOR BALLADÁJA (Balada lui Sándor Bajka), în: ZENETUDOMÁNYI IRÁSOK, Bucureşti, Edit. Kriterion, 1977;
  • CÂNTECUL POPULAR MAGHIAR DIN GLĂJĂRIE, în: MARISIA, Târgu Mureş, 1978;
  • SORVÉGE LUYELÉS NÉPDALAINKBAN (Apocopa în cântecele populare), în: ZENETUDOMÁNYI IRÁSOK, Bucureşti, Edit. Kriterion, 1983;
  • SIEBENBÜRGISCHE VOLKSMUSIK – GESTERN UND HEUTE (Muzica populară din Transilvania – ieri şi azi), în volumul de studii „MUSIK IM UMBRUCH.
  • KULTURELLE IDENTITÄT UND GESELLSCHAFTLICHER WANDEL”, München, 1999;
  • NÉHÁNY GONDOLAT A NÉPDALOK IRODALMI FORRÁSAIRÓL (Câteva consideraţii asupra surselor literare ale cântecelor populare), în: MUVELODÉS, Cluj-Napoca, nr. 2, 2000;
  • INTERETHNISCHE BEZIEHUNGEN IN DEN MELODIEN DER SIEBENBÜRGHISCHEN BALLADEN (Raporturi interetnice în melodiile baladelor din Transilvania), în: KULTURELLE BRÜCKEN: GEMEINSAME BALLADENTRADITION, Hildesheim- Zürich-New York, 2000;
  • IDÖBELI ÉS TÁJI ELTÉRÉSEK AZ ÚJ STÍLUSÚ NÉPDALOK ERDÉLYI TÉRHÓDÍTÁSA SORÁN (Deosebiri zonale şi de timp în răspândirea melodiilor maghiare de stil nou), în: ERDÉLYI MÚZEUM, Cluj-Napoca, nr. 3-4, 2002;
  • NÉPZENEKUTATÓ MÜHELY KOLOZSVÁRON (Atelierul din Cluj al cercetării de muzică populară), în: ZENETUDOMÁNYI DOLGOZATOK 2003, Budapesta, 2004.

ISTORIOGRAFIE, SOCIOLOGIE, ESTETICĂ:

  • ACTIVITATEA FOLCLORISTICĂ A LUI JANÓS SEPRÖDI, în: ANUARUL MUZEULUI ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI PE ANII 1971 – 1973, Cluj, 1974;
  • BARTÓK ÉS AZ ERDÉLYI MAGYAR NEPZENEKUTATÁS (Bartók şi cercetarea muzicii populare maghiare din Transilvania), în: BARTÓK – DOLGOZATOK, Bucureşti, Edit. Kriterion, 1974;
  • RÉTHEI PRIKKEL MARIAN LEVELEI SEPRÖDI JÁNOSHOZ (Scrisorile inedite ale lui R. P. M. către S. J.), în: NYELVÉS IRODALOMTUDOMÁNYI KÖZLEMÉNYEK, Cluj, nr. 2, 1976;
  • ÉNEK A PLEVNAI CSATÁRÓL (Cântec despre lupta de la interior.qxp 6/14/2005 1:22 AM Page 140 Plevna), în: 1877 – TOLLAL, FEGVERSEL, Bucureşti, Edit. Kriterion, 1977;
  • KOCSIS LAJOS SZÁZADELEJI NÉPZENEGYUJTÉSE (Culegerea de muzică populară a lui K. L.), în: ZENETUDOMÁNYI IRÁSOK, Bucureşti, Edit. Kriterion, 1980;
  • BÉLA BARTÓK ŞI DEZVOLTAREA ETNOMUZICOLOGIEI, în: ANUARUL ICED, I, Bucureşti, 1980;
  • PRINCIPIILE LUI BARTÓK ŞI BRĂILOIU PRIVIND METODA DE CULEGERE A FOLCLORULUI, în: ANUARUL ICED, II, Bucureşti, 1981;
  • ZOLTAN KODÁLY ŞI CERCETAREA MUZICII POPULARE DIN TRANSILVANIA, în: ANUARUL ICED, III – IV, Bucureşti, 1983;
  • AZ ERDÉLYI ÉS KIRÁLYHÁGÓMELLÉKI REFORMÁTUS EGYHÁZZENE HELYZETE (Situaţia muzicii bisericeşti reformate din Transilvania), în: MAGYAR EGYHÁZZENE, Budapesta, nr. 4, 1998/1999;
  • ETNOMUZICOLOGUL TIBERIU ALEXANDRU LA 75 DE ANI, în: REV. FOLC., Bucureşti, 35, nr. 1, 1990;
  • KÁNTORKÉPZÉSÜNK TANULSÁGAI ÉS TÁVLATAI (Concluzii şi perspective privind pregătirea cantorilor), în: MAGYAR EGYHÁZZENE, Budapesta, nr. 2 – 3, 2000/2001;
  • HERDERS ANREGENDE IDEEN IN DEN WERKEN UNGARISCHER UND RUMÄNISCHER FOLKLORISTEN (Ideile lui Herder în lucrările unor folclorişti unguri şi români), în: IDEEN UND IDEALE, Freiburg, 2002;
  • KÉZIRATOS KORÁLKÖNYVEK KUTATÁSA (Cercetarea tabulaturilor în manuscris), în: ÜZENET, Cluj – Napoca, nr. 19, 2002;
  • JÁNOS SEPRÖDIS AUFFASSUNG ÜBER DIE BEDEUTUNG DER VOLKSMUSIKFORSCHUNG FÜR DAS STUDIUM DER GESCHICHTE DER UNGARISCHEN MUSIK (Concepţia lui J. S. asupra importanţei cercetărilor de muzică populară pentru studiul istoriei muzicii maghiare), în: STUDIA MUSICOLOGICA, Budapesta, nr. 1 – 2, 2003.

CULEGERI DE FOLCLOR:

  • A LAPÁDI ERDÖ ALATT (Cântece populare din Lopadea Nouă), Bucureşti, ESPLA, 1957 (în colaborare cu Szenik Iloná şi Zsizsmann Iloná);
  • MAGYARGYERÖMONOSTORI NÉPKÖLTÉSZET (Folclor din Mânăstireni), Bucureşti, Edit. Litera, 1969 (în colaborare cu Katalin Olosz);
  • 245 MELODII DE JOC, Târgu Mureş, Casa Creaţiei Populare, 1970 (în colaborare cu Iosif Herţea);
  • TAVASZI SZÉL VIZET ÁRASZT (Cântece populare maghiare), Bucureşti, Edit. Kriterion, 1972;
  • SZILÁGYSÁGI MAGYAR NÉPZENE (Folclor muzical din Sălaj), Bucureşti, Edit. Kriterion, 1979.

EDIŢII CRITICE:

  • SEPRÖDI JANÓS VÁLAGATOTT ZENEI IRÁSAI ÉS NÉPZENEI GYÜJTÉSE (Scrieri muzicologice şi culegeri alese de muzică populară de S. J.), Bucureşti, Edit. Kriterion, 1974 (în colaborare cu Benkö Ándrás şi Lakatos István);
  • JAGAMAS JANÓS. A NÉPZENE MIKROKOSZÁBAN (I. J. În microcosmosul muzicii populare), Bucureşti, Edit. Kriterion, 1984;
  • MONOSTORI SUGÁR TORONY. BOGDÁN JANÓS MAGYARGYERÖMONOSTORI NÉPDALGYÜJTÉSE 1906 – BAN (Culegere de cântece populare din Mânăstireni), Cluj – Napoca, 2003.

Bibliografie:

  • Szabó, T. Attila. MAGYARGYERÖMONOSTORI NEPKÖLTÉSZET, în: IGAZ SZÓ, Cluj, nr. 11, 1969; Vicol, Adrian.
  • RECENZII. IOSIF HERŢEA – ALMÁSI ISTVÁN. 245 MELODII DE JOC, în: REV. FOLC., Bucureşti, 16, nr. 2, 1971; Szenik, Iloná.
  • TAVASZI SZÉL VIZET ÁRASZT, în: A HÉT, Bucureşti, 3, nr. 16, 21 IV 1972; MAGYAR NÉPRAJCI LEXIKON I, Budapesta, Edit. Akadémiai, 1977; Datcu, Iordan. Stroescu, Sabina C.
  • DICŢIONARUL FOLCLORIŞTILOR, I, Bucureşti, Edit. Ştiinţ. Encic., 1979; Benkö, András.
  • SZILÁGYSÁGI MAGYAR NÉPZENE, în: UTUNK, Cluj – Napoca, nr. 19, 1980; Jagamos, Janós.
  • A SZILAGYSÁG NEPDALKEKCSE, în: A HÉT, Bucureşti, nr. 21, 1980; ROMÁNIAI MAGYAR IRODALMI LÉXIKON I, Bucureşti, Edit. Kriterion, 1981;
  • BROCKHAUS RIEMANN. ZENEI LEXIKON I (A – F), Budapesta, 1983; Cosma, Viorel. MUZICIENI DIN ROMÂNIA. Lexicon. Vol. 1 (A – C), Bucureşti, Edit. Galaxia, 1996; Datcu, Iordan.
  • DICŢIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI. Vol. 1, Bucureşti, Edit. Saeculum, 1998; ERDÉLY MAGYAR, „KI KISÓDA 2000”, Oradea, Edit. A RM’D’S és a Scripta Kiado, 2000.
  • Viorel COSMA, Encilopedia muzicii româneşti, vol.1, A-B, 2005