Dragoş TĂNĂSESCU
- profesor, muzicolog şi pianist -
(n. 20.08.1921 Tomeşti - Iaşi)

     Studiile muzicale le-a urmat la Cons. Bucureşti (1937-1944) cu Aurelia Cionca (pian), Faust Nicolescu, Ioan D. Chirescu şi George Breazul (teorie-solfegiu), Mihail An­dricu (muzică de cameră), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Vasile Popovici (istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetică, forme muzicale). Paralel a frecventat Facultatea de Drept din Bucureşti, obţinând licenţa (1944).
     
     Profesor de pian la Lic. de Muzică şi asistent la Cons. Iaşi (1949-1950), profesor de pian (1950-1952) şi director (1951-1952) la Lic. de Muzică din Craiova, inspector şi inspector general în Comitetul pentru Artă din Bucureşti (1953), conferenţiar la catedra de pian (1953-1961), profesor de metodică pianistică (1961-1980), profesor atestat (1980-1991) şi profesor consultant la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, profesor de pian la Lic. Militar Muzical din Bucureşti (1956-1958). A colaborat ca pianist în Orchestra Simfonică a Cine­ma­tografiei din Bucureşti. A desfăşurat o activitate artistică (ca pianist concertist şi de muzică de cameră) la Iaşi şi Craiova, susţinând recitaluri cu Ion Voicu, Lucia Burada ş.a. A susţinut conferinţe, prelegeri, concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, emisiuni de radio şi televiziune. A publicat studii, articole, cronici muzicale, recenzii în MUZICA, CERCETĂRI DE MUZICOLOGIE, STUDII DE MUZICOLOGIE, REVISTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI, FORUM, CONTEMPORANUL, ORFEU, RUMÄNISCHE RUNDSCHAU, LUCRĂRI DE MUZICOLOGIE (Cluj), SCÂNTEIA TINERETULUI, LUCEAFĂRUL, TRIBUNA (Cluj) etc. A desfăşurat o susţinută activitate de cercetare, inovaţie (PROCEDEU ŞI DISPOZITIV PENTRU CITIREA PIANISTICĂ LA PRIMA VEDERE) şi invenţie (PEDALA DE SELECŢIE ŞI REZONANŢĂ LA PIAN), obţinând un premiu internaţional la Concursul Fabricii de piane PETROF de la Praga. A fost ales preşedinte al SOCIETĂŢII PROFESORILOR DE MUZICĂ ŞI DESEN din România (1986), preşedinte de onoare al EPTA (European Piano Teachers Association) pentru România (1990), afiliată la centrala din Londra. A fost distins cu Premiul de muzicologie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1993). În colaborare cu prof. Grigore Bărgăuanu a realizat la Radio France-Culture (12-16 IV 1982) ciclul de emisiuni DINU LIPATTI ET SES MAÎTRES, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la naşterea pianistului român.

     MUZICOLOGIE (volume): DINU LIPATTI. VIAŢA ÎN IMAGINI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1961; idem în limba maghiară; DINU LIPATTI. Album. Bucureşti, Edit. Meridiane, 1965; DINU LIPATTI (în colaborare cu Grigore Bărgăuanu). Bucureşti, Edit. Mu­zi­cală, 1971; DINU LIPATTI (în colaborare). Translated by Carola Grindea and Anne Goos­sens. First english edition published by Kahn & Averell. London, 1988; DINU LIPATTI (în colaborare cu Grigore Bărgăuanu). Lausanne, Edit. Payot, 1991; DINU LIPATTI (în colaborare cu Grigore Bărgăuanu). Bucureşti, Edit. Muzicală, 2000.
     
     MUZICOLOGIE/PEDAGOGIE (studii): SPECIFICUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MUZICAL-INSTRUMENTAL, în: REVISTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR, Bucureşti, 1963; PEDALA DE SELECŢIE ŞI REZONANŢĂ, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 4, 1966; PROBLEME DE ÎNŢELEGERE ŞI REDARE A TEXTULUI PIANISTIC BEETHOVENIAN, în: MUZICA, Bucureşti, 1970; PENTRU O METODĂ STRUCTURALISTĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL INSTRUMENTAL, în: FORUM, Bucureşti, nr. 3, 1979; NOUVELLES MUSICALES DE ROUMANIE. LIPATTI – TRENTE ANS APRÈS (II), în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 3 (342), 1981 (în colaborare cu Grigore Bărgăuanu).
     
     LUCRĂRI DIDACTICE: PREMISE NOI ÎN FORMAREA TEHNICII PIANISTICE. Bucureşti, Edit. Conserva­to­ru­lui, 1975; TRATAT DE TEHNICĂ PIANISTICĂ. CAPITOLUL I. Bucureşti, Edit. Conservatorului, 1983 (Ed. II); TRATAT DE TEHNICĂ PIANISTICĂ. CA­PITOLELE II ŞI III. Bucureşti, Edit. Con­servatorului, 1985; TRATAT DE TEHNICĂ PIANISTICĂ. CAPITOLUL IV. Bucureşti, Edit. Conservatorului, 1987.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     Firca, Gheorghe. RECENZII. DINU LIPATTI (COLECŢIA „VIAŢA ÎN IMAGINI”), în: MUZICA, Bucureşti, 13, nr. 4, 1963; Bărgăuanu, Grigore. RECENZIE. „LIPATTI” DE DRAGOŞ TĂNĂSESCU. EDITURA MERIDIANE, 1965, în: MUZICA, Bucureşti, 16, nr. 2, 1966; Kay, Ernest. INTERNATIONAL WHO'S WHO IN MUSIC AND MUSICIANS DIRECTORY. Cambridge, International Biographical Centre, 1975; Moga, Doina. EUTERPE. CENUŞĂRESELE ARTELOR, în: LIBERTATEA, Bucureşti, 2, nr. 132, 30 V 1990; Cosma, Viorel. DE VORBĂ CU MUZICOLOGUL GRIGORE BĂRGĂUANU. DESPRE O NOUĂ MONOGRAFIE DINU LIPATTI, în: ROM. LIB., Bucureşti, 2, nr. 58, 30 VI 1991; PIANO JURNAL. Londra, nr. 35, Vol. 12, VI 1991; Cosma, Viorel. MONOGRAFIA „DINU LIPATTI” (LAUSANNE, EDITURA PAYOT, 1991), în: JURNAL INTERNAŢIONAL, Bucureşti, 3, nr. 315, 30 I 1992; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ. Craiova, Edit. Aius, 1997; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI LA 140 DE ANI. Sinteză. Bucureşti, Edit. Universităţii Naţionale de Muzică, 2004.

UCMR