Dan Corneliu GEORGESCU
- compozitor şi etnomuzicolog -
(n. 01.01.1938 Craiova)
Pentru alte surse CLICK AICI!
sau CLICK AICI!

     Studiile muzicale le-a început la Şc. Pop. de Artă din Craiova (1952 – 1956), cu Mihail Bîrcă (teorie-solfegiu), Constantin Baciu (armonie), continuându-le apoi la Cons. Bucureşti (1956 – 1961) cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Nicolae Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Mihail Andricu, Alfred Mendelsohn şi Tiberiu Olah (compoziţie), Tiberiu Alexandru (folclor), George Breazul (istoria muzicii). Cursuri de compoziţie la Darmstadt, R. F. Germană (1970, 1974) cu Karlheinz Stockhausen, Iannis Xénakis, Christian Wolff, Mauricio Kagel, György Ligeti, Henri Pousseur. Cursuri de folclor şi compoziţie la Slancev Briag (Bulgaria) şi Breukelen (Olanda 1977, 1978) cu Ton de Leeuw, Dimiter Hristov, William Malm.
     
     Referent (1962 – 1967), cercetător ştiinţific (1967 – 1974), cercetător principal (1974 – 1983), şef de sector (1976 – 1980) la INSTITUTUL DE CERCETĂRI ETNOLOGICE ŞI DIALECTOLOGICE din Bucureşti, redactor la revista MUZICA din Bucureşti (1983 – 1984), cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române din Bucureşti (1984 – 1987), cercetător la Internationalen Institut für traditionelle Musik din Berlin (1989 – 1991), colaborator la Freien Universität Berlin (1991 – 1994). A scris articole, studii în MUZICA, REVISTA DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR, STUDII DE MUZICOLOGIE, CONTEMPORANUL, REVISTA ROMÂNĂ DE ISTORIA ARTEI etc. A susţinut concerte-lecţii, conferinţe, comunicări la sesiuni ştiinţifice, seminarii, congrese în ţară şi străinătate (Cehoslovacia, Bulgaria), a redactat emisiuni de radio şi televiziune, a participat în jurii la concursuri de folclor, creaţie, muzicologie. A realizat culegeri şi transcrieri de folclor. A întreprins călătorii de documentare în Polonia, URSS, Olanda, Germania. Este membru la INTERNATIONAL COUNCIL FOR TRADITIONAL MUSIC (1971) şi EUROPEAN SEMINAR FOR ETHNOMUSICOLOGY (1980). A colaborat la enciclopedii (MGG), dicţionare, lexicoane.
     
     A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor pentru muzicologie (1969) şi compoziţie (1969, 1970, 1978, 1983, 1984), premiul Radioteleviziunii Române (1974), premiul GEORGE ENESCU al Academiei Române (1974).

     MUZICĂ DE TEATRU: MODEL MIORITIC (1973), spectacol audio-vizual (operă), libret autor pe texte populare, prem. Cluj-Napoca, X 1975, Opera Română, Petre Sbârcea, regia Ilie Balea (STM – ECE 01925).
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: OPT LIEDURI PENTRU MEZZOSOPRANĂ ŞI ORCHESTRĂ (1960); SCHIŢE PENTRU O FRESCĂ 1 „COLINDE” (1976), cantată pentru cor la 24 voci egale şi orchestră; SCHIŢE PENTRU O FRESCĂ 2 „SUBIECT DE BALADĂ” (1977), oratoriu pentru recitatori, solişti, cor şi orchestră pe texte populare; ET VIDI COELUM NOVUM. FRAGMENT DE FRESCĂ 3 (1996), pentru cor pe 12 voci, suflători, coarde, pian şi percuţie, textul extras din APOCALIPSA LUI IOAN, p.a. Berlin, 1996.
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ: TREI PIESE PENTRU ORCHESTRĂ (1959); MOTIVE MARAMUREŞENE PENTRU ORCHESTRĂ (1962), p.a. Bucureşti, 3 XII 1967; Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970 (STM – ECE 0716); JOCURI 1 PENTRU ORCHESTRĂ (1963), p.a. Satu-Mare, 5 XII 1967, Corneliu Dumbrăveanu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1972; IMPROVIZAŢII PENTRU ORCHESTRĂ (1964); JOCURI 2 „PEISAJ BIHOREAN” PENTRU ORCHESTRĂ (1964); JOCURI 3 „JOCURI FESTIVE” PENTRU ORCHESTRĂ (1965), p.a. Bucureşti, VIII 1974, Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1974; PARTITA PENTRU ORCHESTRĂ (1966), p.a. Bucureşti, 17 V 1968, Fil., Mihai Brediceanu; JOCURI 4 „COLAJE” PENTRU ORCHESTRĂ (1966), p.a. Bucureşti, Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, II 1972, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976; JOCURI 5 „REFRENE” PENTRU ORCHESTRĂ (1967), p.a. Bucureşti, IV 1978, Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; CICLUL MODELE: ALB-NEGRU PENTRU ORCHESTRĂ (1967), p.a. Bucureşti, IV 1969, Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, Mainz, Edit. Schott Ars Viva Verlag; CONTINUO PENTRU ORCHESTRĂ (1968), p.a. Bucureşti, I 1971, Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; ZIG-ZAG PENTRU ORCHESTRĂ (1969); RUBATO PENTRU ORCHESTRĂ (1970), p.a. Bucureşti, II 1975, Orch. R.T.V., Corneliu Dumbrăveanu; JOCURI 6 „PIANISSIMO” PENTRU ORCHESTRĂ (1972), p.a. Bucureşti, X 1975, Orch. R.T.V., Emanuel Elenescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978 (STM – ECE 01503); JOCURI 7 „HORE LUNGI” PENTRU OPT GRUPE VIORI ŞI PERCUŢIE (1973), p.a. Cluj-Napoca, X 1973, Fil., Emil Simon; JOCURI 8 „VARIANTELE UNUI JOC” PENTRU ORCHESTRĂ (1974); SIMFONIA I-A „ARMONII SIMPLE” DEDICATĂ PICTORULUI ION ŢUCULESCU (1975), p.a. Bucureşti, XII 1980, Orch. R.T.V., Liviu Ionescu, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982; SCHIŢE PENTRU O FRESCĂ 3 „IMNURI” PENTRU ORCHESTRĂ (1978), p.a. Bucureşti, Orch. R.T.V., Carol Litvin; SIMFONIA II-A „ORIZONTALE” DEDICATĂ PICTORULUI ION ŢUCULESCU (1980), p.a. Bucureşti, VI 1982, Orch. R.T.V., Iosif Conta; JOCURI 9 „ECOURI DE JOC” PENTRU COARDE, INSTRUMENTE CU CLAVIATURĂ, PERCUŢIE (1981), p.a. Timişoara, XI 1983, Fil., Richard Oschanitzki; JOCURI 10 „JOCURI MULTIPLE” PENTRU ORCHESTRĂ (1982); SIMFONIA III-A „PRIVIRILE CULORILOR” DEDICATĂ PICTORULUI ION ŢUCULESCU (1982), p.a. Bucureşti, 1985, Fil., Cristian Mandeal.
     
     MUZICĂ DE FILM: VÂRSTELE OMULUI (1969), regia Alecu Croitoru.
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ: CINCI INVENŢIUNI LA DOUĂ VOCI PENTRU PIAN (1957); SONATA PENTRU PIAN (1958); DIVERTISMENT, TRIO PENTRU FLAUT, CLARINET ŞI FAGOT (1959); SONATA PENTRU DOUĂ VIORI (1960); OPT COMPOZIŢII STATICE PENTRU PIAN (1968); CHORAL I, II, III PENTRU FLAUT, TRIO DE COARDE, PIAN (1970); „CÂNTEC ÎNDEPĂRTAT”, CICLU DE PIESE PENTRU ANSAMBLU CORAL (1979); CVARTET DE COARDE NR. 1 „COMPOZIŢIE ÎN CAREU CU ROŞU, GALBEN ŞI ALBASTRU” DEDICAT PICTORULUI PIET MONDRIAN (1983); CVARTET DE COARDE NR. 2 „COMPOZIŢIE CU TONURI DE CULOARE PURĂ PE FOND ALB” DEDICAT PICTORULUI PIET MONDRIAN (1984); CVARTET DE COARDE NR. 3 „COMPOZIŢIE ÎN GRI ŞI NEGRU” (1984); CVARTET DE COARDE NR. 4 „COMPOZIŢIE ÎN NEGRU ŞI ALB” (1985); CVARTET DE COARDE NR. 5 „COMPOZIŢIE CU LINII DREPTE” (1986); CVARTET DE COARDE NR. 6 „COMPOZIŢIE CU TRIUNGHIURI ŞI PĂTRATE” (1992); CVARTET DE COARDE NR. 7 „COMPOZIŢIE CU LINII DISCONTINUE” (1994).
     
     MUZICĂ DE ORGĂ: PRELUDII CONTEMPLATIVE. 1. ASCENDO (1991), 2. SPATIUM (1991).
     
     MUZICĂ CORALĂ: TREI CORURI PE VERSURI POPULARE (1959). Târgu Mureş, Edit. Casei de Creaţie, 1960.
     
     MUZICĂ ELECTRONICĂ: STUDII ATEMPORALE. CICLU DE 12 STUDII ŞI PROIECTE PENTRU BANDĂ MAGNETICĂ (1980 – 1985) (nr. 1. CORONA BOREALIS; nr. 2. ECHOES; nr. 3. MEDITAŢIE ÎN ROŞU, GALBEN ŞI ALBASTRU; nr. 5. MEDITAŢIE ÎN NEGRU ŞI GRI; nr. 12. ECHILIBRU).
     
     MUZICOLOGIE: VALORI ŞI TENDINŢE ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 18, nr. 7, 1968; „M. P. 5” DE ALEXANDRU HRISANIDE, în: MUZICA, Bucureşti, 18, nr. 8, 1968; VALORI ŞI IMPERATIVE ÎN MUZICOLOGIA ROMÂNEASCĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 19, nr. 9, 1969; „CLEPSIDRA” DE ANATOL VIERU, în: MUZICA, Bucureşti, 20, nr. 7, 1970; ASIMILAREA TRADIŢIEI ŞI SPIRITUL CREATOR, în: MUZICA, Bucureşti, 21, nr. 3, 1971; „AFORISME” DE ŞTEFAN NICULESCU ŞI UNELE PROBLEME ALE ETEROFONIEI, în: MUZICA, Bucureşti, 21, nr. 4, 1971; „MASA TĂCERII” DE TIBERIU OLAH, în: MUZICA, Bucureşti, 21, nr. 11, 1971; SENSUL VALORIFICĂRII FOLCLORULUI ÎN CREAŢIA COMPOZITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, 22, nr. 5, 1971; O NOŢIUNE CU ÎNŢELESURI PROFUNDE: LIBERTATEA DE CREAŢIE, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 4, 1972, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, Vol. VIII, 1972; „MELOPEE” ŞI „SIMFONII” DE LIVIU GLODEANU, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 7, 1972; „CANTO 2” DE AUREL STROE, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 11, 1972; ASPECTE ALE VALORIFICĂRII FOLCLORULUI ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ, în: CAIET C. C. E. S., Bucureşti, 1972; UNELE ASPECTE ALE DIVERSITĂŢII CULTURII ROMÂNEŞTI CONTEMPORANE, în: MUZICA, Bucureşti, 23, nr. 2, 1973; ASPECTUL ESTETIC, EDUCATIV ŞI DE CONSUM AL MUZICII ÎN SOCIETATEA SOCIALISTĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 24, nr. 4, 1974; CREAŢIA MUZICALĂ ŞI EPOPEEA NAŢIONALĂ. OPINII, în: MUZICA, Bucureşti, 26, nr. 4, 1976; CONTRIBUŢIE ASUPRA DEFINIRII SPECIFICULUI NAŢIONAL ÎN CULTURA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, nr. 1, 1977; CONTRIBUŢIE LA DEFINIREA NOŢIUNII DE SISTEM MELODIC, în: ANUARUL ICED, Seria A, Bucureşti, nr. 1, 1979, idem în: MUZICA, Bucureşti, 29, nr. 11-12, 1979; PORTRETE DE TINERI COMPOZITORI: ULPIU VLAD, în: MUZICA, Bucureşti, 30, nr. 12, 1980; CÂTEVA REFLECŢII CU PRIVIRE LA MUZICA TINERILOR COMPOZITORI ROMÂNI, în: MUZICA, Bucureşti, 30, nr. 1, 1980; CONSIDÉRATIONS SUR UNE „MUSIQUE ATEMPORELLE”, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XVII, 1980; BIENALA MUZICALĂ DE LA BERLIN, în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 5-6, 1981; CU PRIVIRE LA DEFINIREA SISTEMELOR MELODICE, în: REV. ETN.FOLCL., Bucureşti, nr. 1, 1981; SUR UNE DÉFINITION DES SYSTÈMES MÉLODIQUES, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XVIII, 1981; ON THE SYNTACTICAL FLEXIBILITY, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XIX, 1982; PRELIMINARIES TO A THEORY ON THE MUSICAL ARCHETYPES, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XX, 1983; PRELIMINARII LA O POSIBILĂ TEORIE ASUPRA ARHETIPURILOR ÎN MUZICĂ, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, Vol. XVII, 1983; A STUDY OF MUSICAL ARCHETYPES: (I) THE SYMBOLIC OF NUMBERS, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XXI, 1984, idem în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, nr. 20, 1987; A STUDY OF MUSICAL ARCHETYPES: (II) THE IERATIVE BUILDING PRINCIPE, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XXII, 1985, idem în: MUZICA, Bucureşti, 36, nr. 3 (402), 1986; A STUDY OF MUSICAL ARCHETYPES: (III) THE ARCHETYPES OF BIRTH AND DEATH, în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XXIII, 1986, idem în: MUZICA, Bucureşti, 36, 1986; A STUDY OF MUSICAL ARCHETYPES: (IV) THE ARCHETYPE OF ALTERNATING CONTRARY ELEMENTS (YIN – YANG), în: REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ART, Bucureşti, Tom XXIV, 1987; MYRIAM MARBE UND DIE BEZIEHUNGEN IHRES SCHAFFENS ZUR RUMÄNISCHEN VOLKSMUSIK, în: Gronemeyer, G. (redactor). KLANGPORTRAITS. Vol. 5, Berlin, Musikfrauen eV., 1991; NEUE TENDENZEN IN DER ZEITGENÖSSISCHEN RUMÄNISCHE MUSIK, în: RUSSISCHE AVANTGARDE. Musikavantgarde in Osten Europas. Dokumentation – Kongressbericht, Heidelberg, 1992.
     
     ETNOMUZICOLOGIE: HĂULITUL DIN OLTENIA SUBCARPATICĂ, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, 16, nr. 4, 1966; ELEMENTE STRUCTURALE ÎN MELODIILE DE JOC FĂGĂRĂŞENE, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, nr. 5, 1967; CONTRIBUŢIE LA STUDIUL FORMEI LIBERE, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, nr. 4, 1968; „MELODII DE JOC DIN OLTENIA”. Antologie. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1968; ELEMENTE DE FUNCŢIONALISM ÎN MELODICA DE JOC OLTENEASCĂ, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, nr. 2, 1969; JOCURI DIN TRANSILVANIA DE SUD. MONOGRAFIE COREGRAFICĂ. Braşov, Edit. Casei de creaţie, 1969 (în colaborare); LA MÉTHODE DE RECHERCHES SUR TERRAIN DE L'INSTITUT DE RECHERCHES ETHNOLOGIQUES ET DIALECTOLOGIQUES DE BUCHAREST, în: SEMINARUM ETHONOMUSICOLOGICUM 2. Abstracts. Bratislava, 1971; PROBLEME ALE CLASIFICĂRII MELODIILOR INSTRUMENTALE DE JOC, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, nr. 1, 1975; DANSURI ŞI OBICEIURI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI. Sibiu, Edit. Casei de creaţie, 1974 (în colaborare); OBSERVAŢII ASUPRA UNEI SINTAXE UNITARE A FOLCLORULUI MUZICAL ROMÂNESC, în: MUZICA, Bucureşti, 30, nr. 6, 1980; REFLECŢII ASUPRA EVOLUŢIEI FORMEI MUZICALE ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC CONTEMPORAN, ÎN: ANUARUL ICED. Seria A. Bucureşti, nr. 3, 1981; DAS HĂULIT IM SUBKARPATISCHEN OLTENIEN, în: STRATIGRAPHISCHE PROBLEME DER VOLKSKULTUR IN DER KARPATEN UND AUF DEM BALKAN. Bratislava, 1981; DIVERSITATEA FOLCLORULUI MUZICAL ROMÂNESC REFLECTATĂ ÎN FESTIVALUL NAŢIONAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI”, în: REVISTA COMISIEI NAŢIONALE ROMÂNE PENTRU UNESCO, Bucureşti, nr. 1-2, 1981; PRELIMINARII LA STUDIUL REPARTIŢIEI ZONALE A CULTURII POPULARE ROMÂNEŞTI ÎN FUNCŢIE DE CRITERIILE FOLCLORULUI MUZICAL, în: ANUARUL SECŢIEI DE ETNOLOGIE A UNIV. BABEŞ-BOLYAI, Cluj-Napoca, 1983; JOCUL POPULAR ROMÂNESC. TIPOLOGIE MUZICALĂ A MELODIILOR INSTRUMENTALE ŞI CORPUS. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; REPERTORIUL PASTORAL. SEMNALE DE BUCIUM. TIPOLOGIE MUZICALĂ ŞI CORPUS DE MELODII. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987; IMPROVISATION IN DER RUMÄNISCHEN TRADITIONELLEN TANZMUSIK, în: BEITRÄGE ZUR ETHNOMUSICOLOGIE, Hamburg/Eisenach, Verlag der Musikalienhandlung Karl Dieter Wagner, 1996.
     
     Personalitate componistică de structură bartókiană (a cules folclor, a studiat şi a valorificat melosul popular în cele mai variate şi complexe forme muzicale şi limbaje sonore), C. D. G. a parcurs un drum artistic inconfundabil în muzica românească. Pornind de la cele mai simple şi arhaice structuri melodice, ritmice, timbrale, C. D. G. a reuşit să dea la iveală lucrări de o mare diversitate şi fantezie componistică, fără a pierde esenţa ethosului naţional. Spontaneitatea şi prospeţimea se îmbină cu rafinamentul desenului melodic sau al culorilor instrumentale, în care siguranţa şi controlul riguros al construcţiei sonore asigură soliditatea fiecărei partituri. Se simte o eliberare voită de canoanele clasice în scriitura sa de accentuată modernitate, împinsă până la controlul suveran al computerului care evită speculaţiile gratuite ale avangardismului facil. Preferă efectele pure de culoare, într-un caleidoscop fascinant al temelor de sorginte populară (de altfel, sursa de inspiraţie a pictorului Ion Ţuculescu a dat roade admirabile). Simetricul, echilibrul, guvernează orice căutare, investigaţie, fantezie creatoare. Chiar dacă a încercat să-şi grupeze lucrările simfonice sau camerale pe cicluri (JOCURI, cele 6 CVARTETE pe contraste de culori) a refuzat repetarea mijloacelor de expresie, amplificând permanent materia muzicală. Unitatea stilului componistic al lui C. D. G. constă în apelul permanent la particule muzicale elementare (cu vizibile trimiteri la arhetipuri folclorice) cărora le descoperă noi resurse, efecte, imagini. Una din ultimele sale piese (FRESCA 3 "ET VIDI COELUM NOVUM" - 1996), cuprinde de pildă, printr-o "muzică compactă care pare să se mişte mereu, stând pe loc" (Anatol Vieru), unde APOCALIPSA DUPĂ IOAN nu mai ameninţă auditoriul prin elementul fioros, ci prin lumina ce străbate cerul în registrele acute diafane, tulburate de sonoritatea zurgălăilor caracteristică obiceiurilor populare de iarnă. Experienţa dobândită prin intermediul muzicii electronice îşi spune adeseori cuvântul, C. D. G. stăpânind autoritar efectele sonore caracteristice imaginilor cinematografice.
     Etnomuzicolog cu îndelungată practică de teren şi laborator, mai ales în studierea jocului popular românesc, C. D. G. a dat la iveală studii fundamentale în domeniul ritmicii, impunându-se ca un vrednic continuator al ilustrului precursor Constantin Brăiloiu. Contribuţii originale a adus în problema "sistemului melodic" în folclorul românesc, în practica "hăulitului oltenesc", a semnalelor de bucium, a improvizaţiei în muzica de dans popular.
     Numărându-se printre puţinii compozitori români contemporani (Sabin Drăgoi, Pascal Bentoiu, Mircea Chiriac, Tudor Jarda, Florin Comişel, Constantin Arvinte) care au trăit o experienţă benefică în sânul Institutului de Folclor, C. D. G. a reuşit să valorifice prin partituri de autentică valoare artistică acest tezaur de spiritualitate milenară.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     a) ARTICOLE LEXICOGRAFICE: Cosma, Viorel. MUZICIENI ROMÂNI. Lexicon. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Frank, Paul şi Altmann, Wilhelm. KURZGEFAΒTES TONKÜNSTLER – LEXIKON. A-K, 2, 15 Auflage Wilhelmshaven, Heinrichshofen's Verlag, 1974; BAKER'S BIOGRAPHICAL DICTIONARY OF MUSIC. Sixth Edition. London, Collier Macmillan Publishers, 1978; DICTIONARY OF INTERNATIONAL BIOGRAPHY. Volume XVII, Cambridge, 1981; Datcu, Iordan. DICŢIONARUL FOLCLORIŞTILOR. II. FOLCLORUL MUZICAL, COREGRAFIC ŞI LITERAR ROMÂNESC. Bucureşti, Edit. Litera, 1983; Vit, Petr. SKLADATELÉ RUMUNSKÉ SOCIALISTICKÉ REPUBLIKY, Praha, Hudebné oddĕleni Divadelniho ùstavu, 1985; Comănici, Germina şi Vetişanu, Vasile (îngrijitori). ÎNTÂLNIREA GENERAŢIILOR (1949 – 1994). Bucureşti, Acad. Rom., Inst. de Etnografie şi Folclor CONSTANTIN BRĂILOIU, 1994; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ, Craiova, Edit. Aius, 1997; Datcu, Iordan. DICŢIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI. Vol. 1, Bucureşti, Edit. Saeculum, 1998; Goléa, Antoine şi Vignal, Marc. LAROUSSE. DICŢIONAR DE MARI MUZICIENI, Traducere şi completări privind compozitorii români de Oltea Şerban Pârâu, Bucureşti, Edit. Univers Enciclopedic, 2000.
     b). ARTICOLE BIOBIBLIOGRAFICE. Tăutu, Cornelia. TRIBUNA TINERILOR COMPOZITORI /Motive maramureşene/, în: MUZICA, Bucureşti, 18, nr. 2, 1968; Dubău, Lucia. CORNELIU DAN GEORGESCU.. MELODII DE JOC DIN OLTENIA (TANZMELODIEN AUS OLTENIEN). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1968, idem în: JAHRBUCH FÜR VOLKSLIEDFORSCHUNG, Berlin, 15, 1970; Alexandru, Tiberiu. CORNELIU DAN GEORGESCU. MELODII DE JOC DIN OLTENIA, în: REV. ETN. FOLCL., Bucureşti, nr. 1, 1969; Constantinescu, Grigore. TRIBUNA TINERILOR COMPOZITORI /Alb-negru/, în: MUZICA, Bucureşti, 19, nr. 6, 1969; Moldovan, Mihai. MOTIVE MARAMUREŞENE DE CORNELIU DAN GEORGESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 19, nr. 8, 1969; Sava, Iosif. NUMELE UNUI TÂNĂR CREATOR SE IMPUNE: CORNELIU DAN GEORGESCU, în: SCÎNT. TIN., Bucureşti, 28 IV 1970; Popovici, Doru. MUZICA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970; Popovici, Doru. CONTINUO DE CORNELIU DAN GEORGESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 21, nr. 3, 1971; Cazaban, Costin. CORNELIU DAN GEORGESCU. JOCURI FESTIVE, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 5, 1972; Tăutu, Cornelia. CONTINUO DE CORNELIU DAN GEORGESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 9, 1972; Cazaban, Costin. PRIMĂ AUDIŢIE. JOCURI FESTIVE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 6, 1973; Dumitrescu, Iancu. RISIPĂ DE TALENT /Jocuri 4 „Colaje”/, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 177, 1974; Stan, Radu. UN NOU CONCERT-DEZBATERE /Jocuri 4 „Colaje”/, în: ROM. LIT., Bucureşti, 7, II 1974; Elian, Edgar. JOCURI 4 (COLAJE) DE CORNELIU DAN GEORGESCU, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 6, 1974; Vartolomei, Luminiţa. SALA DE CONCERT. CREAŢII ORCHESTRALE ÎN PREMIERĂ /Rubato/, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 8, 21 II 1975; Vartolomei, Luminiţa. VALOARE ŞI ORIGINALITATE /Jocuri 6 „Pianissimo”/, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 43, 24 X 1975; Gavrilă, Silviu. CREATORI DE OPERĂ MODERNĂ /Model mioritic/, în: ROM. LIT., Bucureşti, 8, nr. 45, 6 XI 1975; Herman, Vasile. LA OPERA ROMÂNĂ DIN CLUJ-NAPOCA: DOUĂ NOI PREMIERE (MODEL MIORITIC DE CORNELIU DAN GEORGESCU ŞI TREPTE ALE ISTORIEI DE MIHAI MOLDOVAN), în: TRIBUNA, Cluj-Napoca, nr. 46, 13 XI 1975; Stan, Radu. MUZICĂ. O STAGIUNE MAI ROTUNDĂ, în: ROM. LIT., Bucureşti, 9, nr. 29, 15 VII, 1976; Bungărzan, Raluca. CRONICA RADIO. MUZICALE, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 305, 8 X 1976; Petrescu, Hrisanta. O SISTEMATIZARE POSIBILĂ A PRINCIPIILOR SIMFONISMULUI CONTEMPORAN ROMÂNESC, în: STUD. MUZICOL., Vol. XI, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976; Popovici, Doru. O MUZICĂ A PURITĂŢII, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 345, 15 X 1977; Berger, Wilhelm Georg. MUZICA SIMFONICĂ CONTEMPORANĂ. 1950 – 1970. Vol. V, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; Dumitrescu, Iancu. DOUĂ MOMENTE, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 377, 24 II 1978; Sava, Iosif. RECONFIRMĂRI DAR ŞI INSATISFACŢII, în: MUZICA, Bucureşti, 28, nr. 11 (314), XI 1978; Şerbănescu, Tia. PRELUARE ŞI POLUARE. ASPECTE ALE VALORIFICĂRII FOLCLORULUI, în: ROM. LIB., Bucureşti, 37, nr. 10.638, 9 I 1979; Brumaru, Ada. MUSIQUE. CONTINUITÉ ET RENOUVEAU, în: REVUE ROUMAINE, Bucureşti, 33, nr. 2, 1979; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. I. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; Dumitrescu, Iancu. INTENŢII, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 484, 14 III 1980; Creţu, Viorel. STAGIUNEA MUZEULUI DE ARTĂ, în: LUCEAFĂRUL, Bucureşti, 23, nr. 52, 27 XII 1980; Buciu, Dan. CORNELIU DAN GEORGESCU. SIMFONIA I-A „ARMONII SIMPLE”, în: MUZICA, Bucureşti, 31, nr. 1 (340), 1981; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. MUZICA DE CAMERĂ. Vol. 2, Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; Dumitrescu, Iancu. UN PORTRET, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 549, 12 VI 1981; Creţu, Viorel. NOI PRIME AUDIŢII, în: ROM. LIT., Bucureşti, 15, nr. 25, 17 VI 1982; Tartler, Grete. MUZICĂ ATEMPORALĂ, în: VIAŢA ROMÂNEASCĂ, Bucureşti, nr. 4, 1982; Şurianu, Horia. Viaţa muzicală. SIMFONIA II-A „ORIZONTALE” DE CORNELIU DAN GEORGESCU, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 8 (359), 1982; Dumitrescu, Iancu. CORNELIU DAN GEORGESCU, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 618, 8 X 1982; Scurtulescu, Dan. CORNELIU DAN GEORGESCU. PORTRAIT, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 11 (362), 1982; Bănăţeanu, Ion. DISCUL /Model mioritic/, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, 25 XI 1982; Rău, Aurel. ECOU ROMÂNESC, în: STEAUA, Cluj-Napoca, nr. 6, 1983; Creţu, Viorel. CINCI UNIVERSURI SONORE, în: ROM. LIT., Bucureşti, 16, nr. 7, 17 II 1983; Elian, Edgar. DISC. UNIVERSUL MIORITIC, ÎN CREAŢIILE LUI MIHAI MOLDOVAN ŞI CORNELIU DAN GEORGESCU, în: TRIB. ROM., Bucureşti, 12, nr. 244, 15 X 1983; Vasile, Vasile. MERITELE ŞI SCĂDERILE CĂRŢII. JOCUL POPULAR ROMÂNESC, în: CRONICA, Iaşi, 19, nr. 40 (975), 5 X 1984; [Dogaru, Anton]. VĂ RECOMANDĂM, în: CÂNTAREA ROMÂNIEI, Bucureşti, 5 (37), nr. 10, 1984; Cosma, Viorel. CORNELIU DAN GEORGESCU: „JOCUL POPULAR ROMÂNESC”, în: MUZICA, Bucureşti, 35, nr. 2 (389), 1985; Dogaru, Anton. CORNELIU DAN GEORGESCU: „JOCUL POPULAR ROMÂNESC”, în: ROM. LIT., Bucureşti, 18, nr. 47, 21 XI 1985; Roşu, Michaela. CVARTETUL „SERIOSO”, în: MUZICA, Bucureşti, 36, nr. 5 (404), 1986; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. SUPLIMENT. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987; Florian, Ion V. LEMEZTÁR – MODEL MIORITIC/disc. Corneliu Dan Georgescu/, în: BRASSOI LAPOK, Braşov, nr. 36, 4 IX 1987; Dogaru, Anton. MUZICĂ. SEARĂ DE CVARTETE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 37, 11 IX 1987; Köhl, Rainer. KOMPONIREN ALS ATEMHOLEN. 8. Internationales Musik-Festival Heidelberg, în: Musica, KASSEL, 46, nr. 5, sept.-oct., 1992; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. UNIUNEA COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA (1920 – 1995), Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Vieru, Anatol. UN CONCERT LA BERLIN, în: ROM. LIT., Bucureşti, 29, nr. 41, 16 X 1996; Cosma, Viorel. CARTEA DE MUZICĂ. EVENIMENT LEXICOGRAFIC MUZICAL. ROMÂNIA, ÎNTR-O ENCICLOPEDIE GERMANĂ, în: RAMPA, Bucureşti, nr. 66 (193), 12 VIII 1998; Cosma, Viorel. Arte & Societate. IMAGINEA ROMÂNIEI MUZICALE, ÎNTR-O ENCICLOPEDIE GERMANĂ, în: CURIERUL ROM., Bucureşti, 11, nr. 2 (145), 1999; Corneliu Dan Georgescu. SCRISOARE CĂTRE REDACŢIA REVISTEI MUZICA, în: MUZICA, Bucureşti, 10, nr. 1, 1999.



     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.3, 2000


UCMR