Iosif HERŢEA
- compozitor şi etnomuzicolog -
(n. 22.03.1936 Baia Mare)

     Studiile muzicale le-a început la Lic. de Muzică din Cluj (1950-1955) cu George Iarosievici (violoncel), continuându-le la Cons. Cluj (1955-1956) şi Cons. Bucureşti (1956-1960), cu Ioan Husti/Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Ion R. Nicola/Emilia Comişel (folclor), Myriam Marbe (contrapunct), Alexandru Paşcanu şi Anatol Vieru (orchestraţie), Dragoş Tănăsescu (pian), George Breazul (istoria muzicii).
     
     Cercetător ştiinţific (1960-1970) şi cercetător ştiinţific principal (1970-1980), lector la Facultatea de Muzică a Universităţii din Braşov (1970-1973), muzeograf principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (1980-1990), conferenţiar la Acad. Muzică din Cluj-Napoca (1984-1985; 1990-1996). Stabilit actualmente în Germania. A publicat studii, articole, recenzii etc. în: MUZICA, ANUARUL DE FOLCLOR, CONTEMPORANUL, ÎNDRUMĂTORUL CULTURAL, TRIBUNA (Cluj), REVUE ROUMAINE, REVISTA DE ETNOGRAFIE, CRIŞIA (Oradea), DATINI, REVISTA MUZEELOR etc. A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, la simpozioane naţionale şi internaţionale (Sofia – 1971, Smolenice – 1972, Moscova – 1974, Ruzsomberok – 1979). A întreprins culegeri de folclor în zonele Bihor, Lăpuş, Oaş, Botoşani, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Sălaj, etc. A transcris şi a armonizat folclor. A semnat prezentări şi prefeţe de discuri folclorice. A susţinut emisiuni de radio şi televiziune. A organizat expoziţii la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (AUGUSTIN BENA – 1982; IOAN R. NICOLA – 1982; NICOLAE URSU – 1982; FIGURINE DE LUT – 1985; PĂPUŞI ŞI JUCĂRII TRADIŢIONALE – 1986; PĂPUŞI, JUCĂRII ŞI FIGURINE DE LUT – Kecskemét – 1997).
     
     A fost consultant ştiinţific la filme despre instrumente muzicale româneşti.
     
     Membru în Consiliul Internaţional pentru muzica tradiţională (1982).

     MUZICĂ DE SCENĂ: WOYZECK (1969), de A Büchner; MICUL PRINŢ (1970), Teatru de păpuşi de A. de Saint-Exupery; NEÎNŢELEGEREA (1971), de A. Camus; CAPUL (1971), de Mihnea Gheorghiu; OM DE OMENIE (1973), de Stanca Fotino; ZAMOLXE (1973), de Lucian Blaga; LEGENDA ATRIZILOR (1974), de Silviu Purcărete; COMOARA (1974), de Shalom Alehem; RĂCEALA (1974), de Marin Sorescu; ŞTEFAN CEL MARE (1975), după B. P. Hasdeu; MATCA (1975), de Marin Sorescu; DOMNUL PUNTILA ŞI SLUGA SA MATTY (1977), de Berthold Brecht; CĂLINA FĂT-FRUMOS (1976), Teatru de păpuşi de Victor Eftimiu; FRANK AL V-LEA (1976), de F. Dürrenmat; DICTATORUL (1977), de Al. Kiriţescu; RAŢA SĂLBATICĂ (1977), de H. Ibsen; BARBU VĂCĂRESCU, TRĂDĂTORUL ŢĂRII – OCCISIO GREGORII (1980), după I. Golescu şi Iosif Vulcan; TRENUL CU LAPTE (1982), de Tenessy Williams; ANTONIU ŞI CLEOPATRA (1984), de W. Shakespeare; SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ (1994), de M. Săulescu; OMOR ÎN CATEDRALĂ (1995), de T. S. Eliot; ANTON PANN (1996), de Lucian Blaga; HAMLET (1996), de W. Shakespeare; DANAIDELE (1996), după Eschil; PENTHESILEA (1996), de H. v. Kleist; SCANDAL CU PUBLICUL (1997), de P. Handke; LIVADA CU VIŞINI (1997), de A. P. Cehov; TROILUS ŞI CRESSIDA (1998), de W. Shakespeare; LEVANTUL (1998), de Mircea Cărtărescu; DON QUIJOTE (1998), de Tibor Zalán după Cervantes; NOPŢILE CĂLUGĂRIŢEI PORTUGHEZE (1998) de M. Alcoforado; BACHANTELE (1999) de Euripide; CELESTINA (1999) de F. de Rojas; TURANDOT (2000), de Carlo Gozzi; CARNAVALUL BÂRFELOR (2000), de Carlo Goldoni.
     
     MUZICĂ DE FILM: TÂRGUL DE FETE (1968), scurt metraj; PUIUL ŞI FRUNZA (1968), scurt metraj de desene animate; SINGURĂTATEA PUIULUI (1969), film de desene animate.
     
     ETNOMUZICOLOGIE, ORGANOLOGIE: ŞUIERAŞUL DE CUCUTĂ, în: REV.FOLC., Bucureşti, Tom 9, nr. 4-5, 1964; CÂTEVA PARTICULARITĂŢI STILISTICE ALE MUZICII DE JOC OŞENEŞTI, în: REV.FOLC., Bucureşti, Tom 15, nr. 2, 1970; CÂTEVA OBSERVAŢII ASUPRA REPERTORIULUI DE COLINDE ALE COMUNEI BOIŞOARA-VÂLCEA, în: REV.FOLC., Bucureşti, Tom 15, nr. 5, 1970; MARIA TĂNASE ŞI INTERPRETAREA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC, în: CÂNTECUL POPULAR ROMÂNESC. Studii de folclor. Craiova, 1973; BIHARI HÓRA [Hora bihoreană], în: BARTÓK DALGOZATÓK. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1974; PRELIMINARII LA STUDIEREA SISTEMULUI EDUCAŢIONAL AL TRADIŢIEI FOLCLORICE APLICAT MUZICII INSTRUMENTALE, în: REV.FOLC., Bucureşti, Tom 19, nr. 3, 1974; DESPRE UNELE DATINI DE IARNĂ DIN ÎMPREJURIMILE COMUNEI TINCA-BIHOR, în: CÂNTECUL POPULAR ROMÂNESC. Vol. 2. Bucureşti, Edit. Centrul Creaţiei şi Educaţiei Populare. Craiova, 1974; NOŢIUNEA DE FOLCLOR ÎN CONTEMPORANEITATE, în: RUM. RUNDSCHAU, Bucureşti, nr. 1, 1977; O RESTITUIRE AŞTEPTATĂ: OPERA LUI CONSTANTIN BRĂILOIU, în: ANUARUL DE FOLCLOR, Bucureşti, 1, 1980; ASPECTE LIMINARE PRIVIND STATUTUL SOCIO-CULTURAL AL MUZICANTULUI INSTRUMENTIST ÎN SATUL TRADIŢIONAL, în: REV.FOLC., Bucureşti, Tom 26, nr. 1, 1981; CIMPOIERUL-PĂPUŞAR, în: ANUARUL DE FOLCLOR, Bucureşti, 3-4, 1983; INSTRUMENTE POPULARE ÎN PERSPECTIVĂ SEMIOLOGICĂ, în: ANUARUL DE FOLCLOR, Bucureşti, 5-7, 1987; FURULYA VAGY TÁSKARÁDIO [Fluer şi casetofon]. STUDII. Bucureşti, Edit. Kriterion, 1987; BUCIUME ÎN NORD-VESTUL ROMÂNIEI, în: CRIŞIA, Oradea, 17, 1987; PĂPUŞARI DE ALTĂDATĂ, în: DATINI, Bucureşti, nr. 4-5, 1993; CIMPOIUL ŞI DIAVOLUL, în: REV.FOLC., Bucureşti, Tom 39, 1994; PAZNICII DE VIE ŞI MESAJELE LOR CODIFICATE, în: DATINI, Bucureşti, nr. 2 (27), 1998; FUNCŢII MUZICAL-RITUALE ÎN NUNŢILE DE ALTĂ DATĂ: VUVARUL, în: DATINI, Bucureşti, nr. 1, 1999; COLINDE ROMÂNEŞTI (Versuri). Bucureşti, Edit. Muzeul Literaturii Române, 2000.
     
     CULEGERI DE FOLCLOR: TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI. ANUL NOU ÎN MOLDOVA ŞI BUCOVINA de N. Jula şi V. Mânăstireanu. Bucureşti, Edit. pt. Literatură, 1968; FOLCLOR COREGRAFIC DIN BIHOR de Constantin Costea.Oradea, Vol 1 (1968), Vol. 2 (1970), Edit. Casa Creaţiei Populare; 245 MELODII DE JOC (în colaborare cu Almási István). Târgu Mureş, Edit. Casa Creaţiei Populare, 1970; LA DALBA CETATE de Gh. C. Mihalcea. Tulcea, 1975; RUMANIAN CAROLS. Bucureşti, Edit. Fundaţiei Culturale Române, 1999.
     
     EDIŢII CRITICE: M. Lăcătuş. ŞUIERĂ IARBA, CÂNTĂ LEMNUL. Bucureşti, Edit. Inst. Folc (ICED), 1981.
     
     DISCOGRAFIE FOLCLORICĂ: GYMESI LAKADALMAS (Melodii instrumentale de nuntă). Culegere, selecţie, text (Electrecord EPE 02817).
     B I B L I O G R A F I E:
     
     Red. TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI, în: GAZETA LITERARĂ, anul XV, nr. 35, 29 VIII 1968; Crăciun, Eugenia. FOLCLOR COREGRAFIC – BIHOR, în: REV.ETN.FOLC., Tom 15, nr. 2, 1970; Vicol, Adrian. 245 MELODII DE JOC, în: REV.ETN.FOLC., Tom 16, nr. 2, 1971; Dimiu, Mihai. ULTIMUL PĂPUŞAR AL PĂDURILOR, în: TRIBUNA ROMÂNIEI, Bucureşti, anul III, nr. 34, 1 IV 1974; Silvestru, Valentin. ARTA CANDORILOR ETERNE, în: FAMILIA, Oradea, seria V, nr. 11, 1974; Ungureanu, Nicolae. /Despre expoziţia de instrumente muzicale populare de la Muzeul Bruckenthal/, în: TRIBUNA SIBIULUI, Sibiu, 9 X 1975; Lazăr, Virgil. COLECŢIE DE INSTRUMENTE MUZICALE PUPULARE, în: ROM.LIB., 33, 15 X 1975; Alexandru, Tiberiu. MUZICA POPULARĂ ROMÂNEASCĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1975; Iosif, Mira. TEATRUL "ION VASILESCU”. ÎNTORS DIN SINGURĂTATE DE PAUL CORNEL CHITIC, în: TEATRUL, nr. 1, ianuarie 1978; TEATRUL DRAMATIC DIN GALAŢI. FRANK AL CINCILEA DE FRIEDRICH DÜRRENMATT, în: TEATRUL, 4 IV 1979; Netea, Vasile. FOLCLORUL, LECTURĂ PENTRU SATE, în: TRIBUNA, Cluj, nr. 15, 1979; Alexandru, T. RUMANIAN FOLK MUSIC, Edit. Muzicală, Bucureşti, 1980; Lászlo, Francisc. MIHAI D. LĂCĂTUŞ "ŞUIERĂ IARBA, CÂNTĂ LEMNUL”, în: MÜVELÖDÉS, Bucureşti, nr. 9, septembrie 1982; Datcu, Iordan. DICŢIONARUL FOLCLORIŞTILOR ROMÂNI. Vol. II, Bucureşti, 1983; Ronai, Adam. A DUDA IS MEGSZOLALT, în: A HÈT, Bucureşti, nr. 7, 9 II 1984; Lászlo, Francisc. HANGZÓ RÉGMULT, în: ÚTUNK, Cluj, nr. 12, 23 III 1984; Lászlo, Francisc. VECHI INSTRUMENTE POPULARE, în: CONTEMPORANUL, Bucureşti, nr. 24, 8 VI 1984; Terényi, Ede. GYMESI "MOZSIKA-SZÓ”, în: ÚTUNK, Cluj, 8 VIII 1986; Taucher, Claudia. GUTE UND BÖSE GEISTER, în: KLEINE ZEITUNG, Graz, 5 IV 1994; Comănici, Germina şi Vetişanu, Vasile (coordonatori). ÎNTÂLNIREA GENERAŢIILOR (1949 – 1994). Bucureşti, Edit. Acad. Rom. Inst. de Folc. "C. Brăiloiu”, 1994; Augustin, Răzvan. "OSCAR”-URILE UNITER, în: LIBERTATEA, Bucureşti, 7, nr. 1511, 11 I 1995; Shuttleworth, Ian. SPIRITUAL BEACON, în: FINANCIAL TIMES, 7 VIII 1996; I. B. ÎN ACTUALITATE ... KLEIST, în: RAMPA, Bucureşti, nr. 97, 9-15 VIII 1997; Şorban, Elena-Maria. SPECTACOL FĂRĂ TIMP, în: ACTUALITATEA MUZICALĂ, Bucureşti, 7, nr. 142, 1 II 1996; Ichim, Florica. TEATRUL TINERETULUI DIN PIATRA NEAMŢ. "NOPŢILE CĂLUGĂRIŢEI POTUGHEZE”, în: ROM. LIB., nr. 2129, 28 III 1997; Georgescu, Alice. TONUL FACE MUZICA, în: RAMPA, Bucureşti, IX 1997; Budeanu, Irina. ZEII OLIMPULUI ÎN VIZIUNE "HERŢIANĂ”, în: RAMPA, Bucureşti, I 1998; Pásztor, Krisztina. ESÉLYTELEN A SZERELEM, ESÉLYTELEN AZ ETIKA, în: SZABADSÁG, 10 I 1998; Criş, Mariana. CĂRŢI ROMÂNEŞTI PE CONTINENTUL AMERICAN, în: AZI CULTURAL, Bucureşti, nr. 4 (342), 12 VII 1999; Datcu, Iordan. DICŢIONARUL ETNOLOGILOR ROMÂNI. Edit. Saeculum, 1999; Modreanu, Cristina. LA UMBRA VÂNTULUI, LA UMBRA MORŢII, în: ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC, Bucureşti, 25 I 2000; Bucurescu, A. FARMEC FRUST ŞI CANDOARE, în: ROM.LIB., Bucureşti, 25 VI 2001.



     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.4, 2001

UCMR