Paul ROGOJINĂ
- compozitor -
(n. 14.01.1944 Iaşi)

     A început studiul pianului la vârsta de trei ani, dând curând la iveala câteva miniaturi pentru pian. Până la 12 ani a fost îndrumat de profesoara Florica Niţulescu la Iaşi. În 1956, venind la Bucureşti, continuă să studieze pianul cu profesoara Ada Năsturel, în paralel începând compoziţia cu Doru Popovici care îl iniţiază în armonie, contrapunct, forme muzicale şi orchestraţie.
     
     Din 1962 au urmat anii petrecuţi pe băncile Conservatorului „Ciprian Porumbescu” la clasa de pian (principal) a profesoarei Lydia Cristian şi în paralel la clasa de compoziţie a profesorului Tudor Ciortea. În cadrul celei de-a doua secţii a studiat forme muzicale cu Ştefan Niculescu şi orchestraţie cu Aurel Stroe. După absolvirea secţiei Pian în 1967 a devenit profesor de pian la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr.2, Bucureşti unde funcţionează şi în prezent.
     
     Absolvind şi clasa de Compoziţie (1969) va deveni membru al Uniunii Compozitorilor din România (1971).
     
     Între 1973 şi 1980 a activat ca pianist al formaţiei camerale „MUSICA NOVA” interpretând muzică modernă şi contemporană de peste cincizeci de compozitori români şi peste treizeci de compozitori străini. Activitatea formaţiei s-a concretizat în ţară prin susţinerea de concerte, înregistrări speciale radio, filmări TV şi editări discuri Electrecord precum şi turnee în Polonia, Germania, Austria, Olanda, Belgia, Ungaria.

     
     MUZICĂ DE CAMERĂ:
     
     1962-1967 – 4 sonate de pian;
     1965-1971 – Poem pentru flaut şi pian; – Poem pentru flaut, percuţie şi pian; – Poem pentru clarinet şi pian;
     1971 – „Ofrande” pentru opt alămuri; – Nouă momente rustice pentru soprană, oboi, clarinet şi harpă;
     1974 – „Ecouri rustice” pentru „Musica Nova” – Ciclu de şase lieduri pentru soprană şi pian „Visuri şi acorduri” pe versuri de G. Ungaretti;
     1975 – Poem pentru vioară şi pian „Omagiu lui George Enescu”
     1978 – „Controverse” pentru „Musica Nova”
     1979 – „Din lumea lui Brâncuşi” I – pentru vioară şi pian;
      – „Din lumea lui Brâncuşi” II – pentru „Musica Nova”
     1981 – „Frescă” pentru pian şi percuţie;
     1982 – „Evocări” pentru violoncel solo;
     1983 – „Omagiu lui Mihai Eminescu” pentru vioară, violoncel şi pian;
     1984 – „Ecouri de jazz” – diptic pentru pian;
     1986-1987 – Ciclul „Porţilor”: „Poarta luminii” – sonată pentru clarinet solo; „Poarta florilor – omagiu lui Ştefan Luchian” – trio pentru vioară, violă şi violoncel; „Poarta nemărginirii” – suită pentru vioară solo. – „Rapsodii” – cvartetul nr.1 de coarde;
     1991 – „Sfânta Fecioară cu pruncul” – cvintet de suflători;
     1992 – „Credo” – Sonata nr.5 pentru pian solo;
     1997 – Sonata pentru două violoncele;
     2005 – „Viziuni sacre” pentru vioară solo;
     2007 – „Tango camuflat” pentru pian solo;
     
     SECŢIA DE OPERĂ
     
     1982 – „Tândală” – piesă de teatru instrumental pentru contrabas, percuţie şi instrumente populare;
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     
     1967 – Concertul pentru pian şi orchestră de cameră;
     1969 – „Simfonia brevis” pentru orchestră mare;
     1982 – „Omagiu lui Ştefan cel Mare” poem pentru orchestră de coarde;
     1981-1983 – „Muzica eroilor” – concert pentru trompetă, orchestră de coarde, celestă, pian şi percuţie;
     1987-1989 – „Izbânda păcii” – Concertul nr.1 pentru pian şi orchestră;
     1994 – „Ţară sfântă” – suită concertantă pentru nai şi orchestră de coarde;
     2003 – Muzică de concert pentru vioară şi orchestră;
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     1965 – Şapte poeme pentru cor de femei pe versuri de Şt. O. Iosif;
     1977 – „Peneş Curcanul” – poem pentru cor de bărbaţi şi percuţie pe versuri de Vasile Alecsandri;
     1980 – Trei poeme pentru ţară – pentru cor mixt, solişti vocali şi recitator pe versuri de Tudor Arghezi, Lucian Blaga şi Ion Pillat;
     2000 – Cinci poeme pentru cor de femei, solistă vocală şi pian pe versuri de Mihai Eminescu;
     
     SECŢIA DIDACTICĂ ŞI PENTRU COPII
     
     Peste 100 de piese solistice pentru pian solo, vioară solo, vioară şi pian, clarinet şi pian, violoncel solo, violoncel şi pian, trompetă şi pian, trombon şi pian etc.
     Piese de muzică de cameră pentru trei clarineţi, cinci clarineţi, şapte violoncele, cvartet de coarde etc.
     Piese orchestrale şi coral-orchestrale cum ar fi: „Mamă dulce Românie” – cantată pentru recitator, solişti vocali şi instrumentali, cor de copii şi orchestră mică pe versuri de poeţi clasici şi contemporani români (1979), „Regele dac” – poem pentru o formaţie vocal-instrumentală de copii cu mişcare scenică pe versuri de Mircea Micu (1981) sau „Porumbelul păcii” – poem pentru doi recitatori, cor de copii şi orchestră mică (1982).
     După 1989 compozitorul a abordat jazzul în muzica pentru copii atât în piese solo cât şi piese pentru formaţii de cameră. De asemenea – după revoluţie – compozitorul a folosit în creaţia pentru copii muzica bizantină în lucrări camerale cum ar fi „Naşterea lui Iisus” – poem pentru orchestră mică (1997) sau „Învierea” – poem pentru vioară şi orchestră mică de viori (2004).
     Piesele enumerate – interpretate sub baghetă proprie de orchestra scolii la care compozitorul îşi desfăşoară activitatea – prezentate în decursul timpului la diferite concursuri, au fost toate premiate obţinând de fiecare dată locul întâi.

UCMR