Ion CUNŢAN
- compozitor, dirijor şi profesor -
(n. 14.04.1923 Sibiu – m. 31.12.1998 Oneşti - Bacău)

     Studiile muzicale le-a început în Sebeş-Alba (1938-1940), cu Nicolae Lupu (teorie-solfegiu), Iaşi (1940-1943), cu Nicolae Rezachievici (teorie-solfegiu) şi Maria Răcoare (pian) şi la Cons. particular din Sibiu (1945-1950), cu Timotei Popovici (armonie, compoziţie), Gheroghe Şoima (compoziţie), perfecţionându-se la Cons. Bucureşti (1956-1960), secţia fără frecvenţă, cu Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Myriam Marbe (contrapunct), Anatol Vieru (orchestraţie), Gheorghe Dumitrescu (armonie, compoziţie0, Adriana Sachelarie şi Gabriela Deleanu (istoria muzicii), Dumitru D. Botez (dirijat coral), Emilia Comişel (folclor), Carmen Antonescu (pian).
     
     Dirijor şi director la Ateneul Popular M. SADOVEANU din Sebeş-Alba (1947-1950), dirijorul corului bărbătesc din Partaş-Alba-Iulia (1949-1951), dirijor şi director la Ateneul Popular N. BĂLCESCU din Alba-Iulia, director şi dirijor la Clubul Muncitoresc la Combinatului Chimic din Oraşul Victoria (1953-1960) profesor de muzică la Lic. din Oraşul Victoria, jud. Braşov (1956-1966); dirijor la Corul mixt ţărănesc din Viştea de Jos, jud. Făgăraş (1956-1958), Corul mixt ţărănesc din Drăguş-Făgăraş (1958-1960), Corul mixt ţărănesc din Ucea de Sus-Făgăraş (1960-1966), Corul mixt ţărănesc din Arpaşul de Jos-Făgăraş (1962-1964); profesor de muzică la Lic. nr. 1 din Municipiul Oneşti, jud. Bacău (1966-1985); dirijor la Casa de Cultură a Sindicatelor din Municipiul Oneşti (1966-1975), Corul mixt al cadrelor didactice din municipiul Oneşti (1970-1975), Ansamblul folcloric al grecilor din Municipiul Oneşti (1973-1975); metodist voluntar cu problemele de muzică în jud. Bacău.
     
     A fondat numeroase grupuri folclorice şi şcolare, formaţii instrumentale. A realizat culegeri şi prelucrări de folclor. A susţinut conferinţe, prelegeri, referate, comunicări ştiinţifice, concerte-lecţii. A scris articole, note, recenzii în SCÎNTEIA, DRUM NOU (Braşov), FLACĂRA, CLUBUL etc. A făcut parte din jurii regionale de concursuri muzicale. A publicat volumul de versuri CÂNTECE PENTRU MYUSU, Iaşi, 1943.

     MUZICĂ DE SCENĂ: CIOCA-BOCA (1948), revistă muzicală, textul de Ion Cunţan, premiera: Alba-Iulia, 1948, Ansb. de Estradă Ateneul Popular N. BĂLCESCU, Ion Cunţan; GATA LA URMĂ (1949), revistă muzicală, textul de Ion Cunţan, premiera: Alba-Iulia, 1949, Ansb. de Estradă Ateneul Popular N. BĂLCESCU, Ion Cunţan; BUJORII DE MUNTE (1967), operetă în 3 acte, libretul de Eugen Aslan, Vasile Tomescu şi Ion Cunţan.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: PIONIERI AI BIRUINŢEI (1973), oratoriu pentru cor pe 3 voci 4 egale, orchestră mică şi pian, versuri de Ion Cunţan, p. a. Gh. Dej, III 1973, Casa de Cultură, Ion Cunţan; SUNĂ VĂILE PE GHIMEŞ (1986), oratoriu pentru cor mixt, solişti şi pian, versuri de Eugen Diaconu şi Ion Cunţan.
     
     MUZICĂ CORALĂ: NUNTA ZAMFIREI (1950), poem coral pentru solişti, cor mixt şi pian, versuri de G. Coşbuc; CEI DOI MINERI (1954), pentru cor mixt, versuri de Eugen Frunză, în: CULEGERE DE CÂNTECE, Bucureşti, ESPLA, 1958; CÂNTECUL BRIGADIERILOR (1954), pentru cor mixt, versuri de Eugen Frunză, CULEGERE DE CÂNTECE, Bucureşti, ESPLA, 1958; SPUNE MÂNDRO-ADEVĂRAT (1954), suită pentru cor mixt cu solo, versuri populare; VÂNT DE PRIMĂVARĂ (1955), pentru cor mixt, versuri de Ion Cunţan, Bucureşti, Edit. Casa Centrală a Creaţiei Populare, 1955; CÂNTEC DE BUCURIE (1956), pentru cor mixt, versuri de Eugen Aslan, în: CÂTE FLORI SUNT ÎNFLORITE, Braşov, 1956; LIBERTATEA PATRIEI (1959), pentru cor mixt, versuri populare, în: TE CÂNTĂM, PATRIE LIBERĂ, Bucureşti, 1959; SĂ FACEM PLUG DIN SĂBII (1961), pentru cor mixt, versuri de Ion Cunţan, în: CULEGERE DE CÂNTECE, Braşov, Casa Regională de Creaţie Populară, 1961; TINEREŢE, MÂNDRĂ FLOARE (1966), pentru cor mixt, versuri de Mihai Negulescu, în: CÂNTECE PENTRU TINERET, Bucureşti, Edit. Tineretului, 1967; ÎN DRUMEŢIE (1966), pentru 2 voci egale, versuri de Ion Cunţan, în: CUTEZĂTORI PORNIM ÎN VIAŢĂ, Bucureşti, Edit. Did. Pedag., 1967; LA MULŢI ANI, FRUMOASĂ ROMÂNIE (1978), pentru 3 voci egale, în: CÂNTECELE NOASTRE, Vol. 2, Bucureşti, 1979; 20 MELODII PENTRU PREŞCOLARI (1980), pentru cor la unison, versuri de Daniela Caurea; DE LA DUMĂRE LA MARE (1985), pentru 3 voci egale, versuri de Crişan Constantinescu; SĂ-NFLOREASCĂ ROMÂNIA (1985), pentru 2 voci egale, versuri de Mihai Beniuc; VATRA LIBERTĂŢII (1986), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Cunţan; PACE OMENIREA VREA (1986), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Cunţan; PACE TINERII DORESC (1986), pentru cor mixt şi pian, versuri de Ion Cunţan; MÂNDRĂ-I ROMÂNIA (1986), pentru 2 voci egale, versuri de Ion Cunţan; ÎN VATRA ŢĂRII (1986), pentru cor mixt, versuri de Corneliu Stoica; CÂNTECUL VIEŢII (1986), pentru 3 voci egale (cor mixt) şi pian, versuri de Ion Cunţan; CÂNTĂRILE SFINTEI LITURGHII DUPĂ SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR, în SOL major, pentru cor mixt, Oneşti, 1995.
     
     MUZICĂ UŞOARĂ: ÎŢI MAI AMINTEŞTI ? (1944), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; LUCIA (1944), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; PENTRU TINE (1949) romanţă pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; ÎN ŢARA BRAZILOR (1951), vals pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; BUNĂ SEARA (1954), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; VIS DE ODINIOARĂ (1955), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; CAD FULGII (1956), vals pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; ÎN ORĂŞELUL NOSTRU (1964), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; UN VALS CU TINE (1964), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; NOAPTE BUNĂ (1964), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; NUMAI CÂNT ŞI VOIE BUNĂ (1968), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; NINGE (1970), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; MINUNATĂ NADIA (1976), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; SALCÂMUL (1985), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Lăcrămioara Cristea; EU ŞTIU CĂ MĂ IUBEŞTI DE MULT (1985), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; ROMANŢA PENTRU MICA FLOARE (1985), pentru voce şi pian, versuri de Ion Cunţan; MAMA (1985), romanţă pentru voce şi pian, versuri de Victor Eftimiu; FRUMOASĂ E ŢARA (1986), pentru voce şi pian, versuri de Ion Segărceanu.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     Brâncuşi, Petre. UN COMPOZITOR TALENTAT, în: CULT. POP., Bucureşti, nr.6, 1957; Petri, Norbert. COMPOZITORII JUDEŢULUI BRAŞOV, în: DRUM NOU, Braşov, nr. 812, VI 1958; Ciobanu, Th. C. COMPOZITORUL ION CUNŢAN, în: JURNALUL LITERAR, Bacău, 1975; Ciobotaru, Mihai. UN PASIONAT ANIMATOR CULTURAL. PROF. ION CUNŢAN, în: BULETIN CULTURAL-EDUCATIV, Bacău, XII 1978; DICŢIONARUL PERSONALITĂŢILOR BĂCĂUANE: CUNŢAN ION, în: ATENEU, Bacău, 20, nr.1 (170), 1984; Galben, Cornel. CONTEMPORANII NOŞTRI. CU O SINGURĂ ARIPĂ, în: STEAG. ROŞU, Bacău, 4l, nr. 7234, 28 VI 1986; Cosma, Viorel. ANIVERSĂRI. ION CUNŢAN, în: Act. Muz., Bucureşti, 4, nr. 78, 1 VI 1993; Cosma, Oct. Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI..., Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Cosma, Viorel. INTERPREŢI DIN ROMÂNIA. LEXICON, Vol. 1, Bucureşti, Edit. Galaxia, 1996; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ, Craiova, Edit. Aius, 1997.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.2, 1999

UCMR