Valentin TIMARU
- compozitor şi muzicolog -
(n. 16.10.1940 Sibiu)
Pentru alte surse CLICK AICI!
sau CLICK AICI!

     Studiile muzicale le-a urmat la Cons. Cluj (1959-1964) cu Vasile Herman (teorie-solfegiu, forme muzicale), Lucian Surlaşiu şi Dorin Pop (dirijat), Gheorghe Merişescu şi Romeo Ghircoiaşiu (istoria muzicii), Erwin Junger şi Cornel Ţăranu (armonie), Max Eisikovits şi Liviu Comes (contrapunct), Ioan Remus Nicola şi Traian Mârza (folclor), Tudor Jarda (aranjament coral), Wilhelm Demian (orchestraţie), George Ciolac şi Eva Radeş (pian), Mircea Breazu (canto), Petre Sbârcea (citire de partituri), continuându-le la Cons. Bucureşti (1965-1968) cu Alfred Mendelsohn şi Anatol Vieru (compoziţie), Tudor Ciortea, Carmen Petra şi Ştefan Niculescu (forme muzicale), Aurel Stroe (orchestraţie), Vinicius Grefiens (citire de partituri), Zeno Vancea (contrapunct) şi sfârşindu-le la Cluj (1970-1972) cu Sigismund Toduţă (compoziţie), Max Eisikovits (fugă), Jodal Gabor (orchestraţie). Este doctor în muzicologie al Cons. Cluj (1982), cu teza SIMFONISMUL ENESCIAN.
     Profesor de muzică la Şc. generală şi Lic. din Buftea (1964-1968), inspector cu probleme muzicale la Comitetul pentru cultură al judeţului Cluj (1968-1970), asistent (1970-1976) şi lector (1976-1990) la disciplinele teorie-solfegiu, forme muzicale şi orchestraţie, profesor (din 1990) la catedra de forme şi analize muzicale de la Acad. Muzică Cluj, profesor onorific al Universităţii TRANSILVANIA din Braşov (1996), conducător de doctorat la specialitatea stilistică muzicală (din 1992). A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, emisiuni de radio şi televiziune. A publicat studii, eseuri, cronici în revistele MUZICA, LUCRĂRI DE MUZICOLOGIE (Cluj), FĂCLIA (Cluj), ADEVĂRUL DE CLUJ, STEAUA, ACTUALITATEA MUZICALĂ, ARTES (Iaşi). A fost distins cu Ordinul MERITUL CULTURAL în grad de cavaler, cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1986, 1993, 1995, 2003) şi cu Premiul Academiei Române (1993).

     MUZICĂ DE TEATRU: LORELEI (1989), operă în două părţi, libretul de Mariana Vartic (după o idee de Ionel Teodoreanu), prem. Cluj, 9 XII 1992, Opera Română, Ansamblul de Operă al Academiei de Muzică GHEORGHE DIMA, Gheorghe Victor Dumănescu; CIULEANDRA (1999-2000), balet în două acte, libretul de Alexandru Iorga şi Livia Tulbure (după o idee de Liviu Rebreanu), p.a. (ca suită de balet), Botoşani, 4 VI 2004, Fil., Gheorghe Victor Dumănescu.
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: TOATE DRUMURILE DUC (1971), cantată pentru cor mixt, pian şi percuţie, versuri de Lucian Blaga, p.a. Cluj, 30 I 1972, Studioul Conservatorului, Corul Conservatorului şi un grup de instrumentişti, Florentin Mihăescu; MIHAI VODĂ VITEAZUL (1976), cantată pentru cor mixt, bariton şi orchestră, versuri de Dumitru M. Ion, p.a Cluj, 4 XII 1976, Casa Universitarilor, Fil., Ion Baciu; CÂNTECE DE VREMUIRE (1979), oratoriu liric pentru cor mixt, cor de copii, solişti şi orchestră, versuri populare, p.a. Cluj, 29 V 1982, Casa Universitarilor, corul de copii al Lic. de Muzică, corul şi orchestra Fil., Horia Andreescu; MEŞTERUL (1980), cantată pentru cor mixt, recitator şi orchestră, versuri de Nicolae Labiş, p.a. Cluj, 12 X 1982, Casa Universitarilor, Fil., Cristian Mandeal; PE URMELE MIORIŢEI (1984), oratoriu liric pentru cor mixt, solişti vocali şi orchestră, versuri populare; DAŢI-MI UN TRUP, VOI MUNŢILOR (1992), cantată pentru cor mixt, orgă şi percuţie, versuri de Lucian Blaga, p.a. Cluj, 18 X 1994, Studioul Academiei de Muzică, corul şi un ansamblu instrumental ale Fil., Cornel Groza; LITURGHIA SOLEMNĂ (MISSA SOLEMNIS) (LITURGHIA SF. IOAN GURĂ DE AUR) (1999), cor mixt, solişti şi orchestră, p.a. Cluj, 7 IV 2000, Casa Universitarilor, corul Academiei de Muzică şi corul CAMERATA ACADEMICA din Braşov, orchestra Fil. Cluj, Ciprian Para (CD în anul 2003).
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ: MOMENT ELEGIAC (1970), schiţă simfonică, p.a. Cluj, 11 XI 1979, Studioul Conservatorului, orchestra Conservatorului, Emeric Mokos; SIMFONIA I (1972), p.a. Cluj, Casa Universitarilor, 17 VI 1972, Fil., Paul Popescu; CONCERT PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ (1976), p.a. Sibiu, 21 II 1976, Fil., Petre Sbârcea; VOCALIZE II (1979), schiţă pentru ansamblu de coarde, p.a. Cluj, 20 III 1980, Casa Universitarilor, formaţia VIODA; VARIAŢIUNI PE UN CÂNTEC POPULAR (1980), ansamblu de coarde, p.a. Cluj, 26 XI 1981, Studioul Conservatorului, orchestra DINU LIPATTI, Barbu Casiu. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; OMAGIU LUI ENESCU (1980), poem pentru vioară solo şi ansamblu de coarde, p.a. Cluj, 1 III 1984, Studioul Conservatorului, Orchestra de cameră a Fil., Horia Andreescu. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1986; DUBLU CONCERT PENTRU CONTRABAS, PERCUŢIE SOLO ŞI ORCHESTRĂ (1980), p.a. Cluj, 11 I 1985, Casa Universitarilor, Fil., Cristian Mandeal; MICĂ SUITĂ PENTRU ORCHESTRĂ ŞCOLARĂ (1981), p.a. Cluj, Casa Pionierilor, Virgil Cenariu; SIMFONIA A II-A „MUSICA PER UNGARETTI” (1988), p.a. Cluj, 28 IV 1988, Casa Universitarilor, Fil., Petre Sbârcea; SIMFONIA A III-A „MIORIŢA” (1988), p.a. Cluj, 11 XI 1988, Casa Universitarilor, Fil., Peter Oschanitzky; SIMFONIA A IV-A „GIOCOSA” (1990), pentru soprană, cor de copii şi orchestră, p.a. Cluj, 28 V 2002, Casa Universitarilor, orchestra şi corul Lic. de Muzică SIGISMUND TODUŢĂ, Ciprian Para; SIMFONIA A V-A (SINFONIA DA REQUIEM) (1999), p.a. Cluj, 4 V 2001, Casa Universitarilor, Fil., Gheorghe Costin (toate cele 5 simfonii au fost editate într-un album dublu CD, în anul 2004).
     
     MUZICĂ DE CAMERĂ: VARIAŢIUNI PENTRU PIAN (1963); SONATA PENTRU PIAN (1965); SONATA PENTRU OBOI SOLO (1967); CVARTETUL DE COARDE NR. 1 (1968); SONATA PENTRU CONTRABAS, PIAN ŞI PERCUŢIE (1971); CVINTET CU HARPĂ (1977); MINIATURI PENTRU PIAN (1980); PARODII VOCAL-INSTRUMENTALE (1987), versuri de George Topârceanu; PIF-PUF-PUF (1988), piesă pentru pian şi percuţie; COLIND - IN MEMORIAM TODUŢĂ (1991), pentru cvartet de coarde, bandă magnetică şi percuţie; CVARTETUL DE COARDE NR. 2 (1992); TUBA MIRUM - IN MEMORIAM BODOR TIBOR (1993), pentru cvartet de tromboni; MUSIK FÜR MOLLY BLOOM (1993), 3 piese pentru un percuţionist; ELEGIE PENTRU FLAUT ŞI PIAN (2001); MEDITAŢII PENTRU CLARINET SOLO (2003); CVINTET DE CLARINETE (2004).
     
     MUZICĂ VOCALĂ: CÂNTECE DE MIEZUL NOPŢII (1974), lieduri pentru bas şi pian, versuri de Nicolae Labiş, Lucian Blaga, George Bacovia şi Tudor Arghezi; CÂNTECE PE VERSURILE ANEI BLANDIANA (1975); CÂNTECE PE VERSURI DE BLAGA (1992).
     
     MUZICĂ CORALĂ: DIPTIC PENTRU COR MIXT (1962), versuri populare; CÂNTECELE PĂDURII (1973), cor mixt; VOCALIZE (1974), cor mixt; CORURI PE VOCI EGALE (1975), 15 cântece pentru copii în câte 5 variante progresive fiecare; COLO SUSU (1976), cor mixt, versuri populare; TOACA (1976), cor mixt; TREI CORURI PE VERSURI DE BLAGA (1977), pentru cor mixt, flaut, 2 violoncele şi 2 contrabaşi; 2 CÂNTECE AROMÂNEŞTI (1977), cor de femei; SLOBOZÂ-NE GAZDĂ-N CASĂ (1977), cor mixt; MÂNDRU-ŞI CÂNT-UN CERB ÎN CODRU (1979), cor mixt; CÂNTECE PENTRU COPII, INSTRUMENTE ŞI JUCĂRII MUZICALE (1980); MUSICA PER UNGARETTI (1980), 8 miniaturi corale, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. III. Oradea, 2004; DIN CÂNTECELE MARIEI (1981), rapsodie corală, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. II. Oradea, 2003; COLINDA FETII (1982), cor mixt; CÂNTECUL CUNUNII (1982), cor mixt; VARA (1983), poem pentru cor mixt, versuri de George Coşbuc; în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. II. Oradea, 2003; MUZICĂ PENTRU EMINESCU (1983-1986), 5 poeme coral-instrumentale (Cuprinde: PESTE VÂRFURI; LACUL; PRIN NOPŢI TĂCUTE; DINTRE SUTE DE CATARGE; SE BATE MIEZUL NOPŢII); CLIN-CLIN (1987), cor mixt; SARA BUNĂ (1987), cor mixt; POGORÂT-O POGORÂT (1988), cor mixt; SCULAŢI GAZDE - COBORÂT-O COBORÂT (1988), variante pentru cor de copii; MOŞ CRĂCIUN (1990), cor mixt; NU FI GAZDĂ SUPĂRAT (1990), cor mixt; ELEGIE şi CORAL (1992), pentru cor mixt, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. I. Oradea, 2002; 10 CÂNTECE ÎN CANON (1992), pentru cor pe voci egale. Edit. Litografia Academiei de Muzică, 1992; LITURGHIA SFÂNTULUI IOAN GURĂ-DE-AUR (1994), pentru cor mixt, clopote şi percuţie; TROPARUL NAŞTERII (1971), cor mixt, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. I. Oradea, 2002; TATĂL NOSTRU (1995), cor mixt, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. I. Oradea, 2002; IN MEMORIAM INOCENŢII (MEMORIEI LUI INOCHENTIE MICU CLEIN) (1997), cor mixt, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. I. Oradea, 2002; O, CE VESTE CA LA BOARTA (1998), cor mixt; CÂNTECE DE BEJENIE (2002), ciclu de piese pentru cor mixt, în: ANTOLOGIE CORALĂ DE MUZICĂ RELIGIOASĂ ŞI CULTĂ. Vol. II. Oradea, 2003; ALA-BALA (2003), pentru cor de copii, pian şi 2 soprane solo.
     
     MUZICOLOGIE/LEXICOGRAFIE (volume): SIMFONISMUL ENESCIAN. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1992; MUZICA NOASTRĂ CEA SPRE FIINŢĂ. Botoşani, Edit. Axa, 2001; DICŢIONAR NOŢIONAL ŞI TERMINOLOGIC. Oradea, Edit. Universităţii, 2003 (Ed. I), 2004 (Ed. II).
     
     MUZICOLOGIE (studii): SCHIŢĂ DE SISTEMATICĂ A MODURILOR, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 6, 1970; SISTEME DE INTONAŢIE, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 8-9, 1979; ORGANIZĂRI SONORE ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr.1 0-11, 1979; DIAPAZONUL ŞI SISTEMELE DE INTONAŢIE, în: LUCR. MUZICOL., Cluj, nr. 12-13, 1979; ANALIZA SIMFONIEI DE CAMERĂ A LUI GEORGE ENESCU, în: CENTENARUL GEORGE ENESCU. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; TUDOR JARDA. PORTRAIT, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 9, IX 1984; ANALIZA FUGILOR PENTRU VIOARĂ ŞI VIOLONCEL SOLO. Cluj, Litografia Conservatorului; ASPECTE ALE FORMEI VECTORIALE ÎN CREAŢIA ENESCIANĂ, în: ARTES, Iaşi, nr. 1, 1995; CÂTEVA CONSIDERAŢIUNI ASUPRA GRAMATICII MUZICII PSALTICE, în: MUZICA, Bucureşti, nr. l, 1996; OBSERVAŢII ASUPRA GENULUI MUZICAL, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 2, 1998; POSTUMITATEA LUI ENESCU, în: ARTES, Iaşi, nr. 2, 1999; CONFIGURAREA METAFOREI ÎNTRE VIZUAL ŞI AUDITIV, în: ARTES, Iaşi, nr. 2, 1999; DESPRE CONCEPTUL DE MODULAŢIE PRIN STRUCTURĂ, în: ARTES, Iaşi, nr. 4, 2003; IMNUL CA EXPRESIE FUNDAMENTALĂ A PRACTICII MUZICALE DE TRADIŢIE APOSTOLICĂ. Seminarul internaţional de Imnologie, Timişoara, 11-14 V 2004.
     
     Personalitate artistică plurivalentă, formată în şcoala de compoziţie clujeană, V. T. a reuşit să se impună prin diversitatea şi anvergura formelor mari vocal-simfonice si prin cele 5 simfonii, cat şi prin savuroasele pagini de muzică corală, unde ponderea intonaţiilor folclorice l-au aliniat în galeria maeştrilor genului vocal. Stăpân pe mijloacele de expresie clasice, mânuind cu iscusinţă contrapunctul toduţian de tentă arhaică, V. T. a asimilat cu o rară iscusinţă noile cuceriri de limbaj ale avangardei secolului XX, reuşind să reziste printr-un echilibru lipsit de ostentaţie între tradiţie şi inovaţie. Natură reflexivă, discretă, V. T. rămâne în esenţă un liric, paginile sale cele mai realizate situându-se în zona acelui spirit mioritic al lui Blaga şi Toduţă, dar nefiind lipsite nici de lirismul nostalgic al lui Enescu. NU ne pot scăpa atenţiei lucrările "in memoriam" (Enescu, Ungaretti, Toduţă, Bodor, Tibor), precum şi analizele pertinente ale studiilor de muzicologie consacrate lui Enescu (remarcabil prin ineditul ideilor ne apare volumul "Simfonismul enescian"). De altfel, între investigaţiile ştiinţifice de morfologie, formă muzicală, stil, moduri, sisteme de intonaţie, între vizual şi auditiv, între laic şi religios, V. T. îşi extrage concluziile pentru creaţia sonoră, aproape toate lucrările simfonice, camerale şi vocale fiind expresia tacită a experienţei de cercetare. Ceea ce constituie rezistenţa peste timp a creaţiei sale mi se pare rigoarea în construcţia fiecărei partituri (chiar dacă pe alocuri se simte prea mult ingerinţa pedagogului asupra creatorului), îndrăzneala abordării cât mai variate a mijloacelor de expresie, instrumentarul concertistic extrem de bogat (de la percuţie până la nai, harpă, contrabas sau oboi) şi mai ales încercarea de lărgire a paletei sacrului (Simfonia da recviem, Liturghia solemnă) prin elemente de factură laică clasică. Este de apreciat faptul că V. T. evită curentele estetice avangardiste, preferând să răspundă vocaţiei sale spre a impune o tentă personală în spiritul tradiţiei şcolii componistice clujene.
     B I B L I O G R A F I E:
     
     Caranica-Fulea, Mihaela. VALENTIN TIMARU [Dialog], în: TRIBUNA, Cluj, 14 III 1972; Barbu, Casiu. VALENTIN TIMARU SAU ECHILIBRUL CREAŢIEI, în: STEAUA, Cluj, nr. 7, VII 1979; Ronai, Istvan. ZONGORAJATEK ES MUZIKA, în: IGAZSAG, Cluj, 30 V 1979; Dragea, Emiliu. UN COMPOZITOR CLUJEAN. VALENTIN TIMARU, în: FĂCLIA, Cluj, 9 III 1980; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. Vol. 2. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; Marinescu, Mihaela. CONCERTUL INSTRUMENTAL ROMÂNESC CONTEMPORAN. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; Creţu, Viorel. CONCERT DE MUZICĂ CONTEMPORANĂ, în: Muzica, Bucureşti, nr. 1-2, I-II, 1982; Dragea, Emiliu. VARIAŢIUNI PE UN CÂNTEC POPULAR DE VALENTIN TIMARU, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 6, VI 1982; Cornescu, E. MUZICĂ DE VALENTIN TIMARU, în: FĂCLIA, Cluj, 9 III 1984; Brînduş, Nicolae. CLUJ-NAPOCA, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 4, IV 1984; Barbu, Casiu. RECITAL VALENTIN TIMARU, în: STEAUA, Cluj, nr. 5, 1984; Bentoiu, Pascal. CAPODOPERE ENESCIENE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1984; Dragea, Emiliu. RESURSELE VITALE ALE MUZICII, în: FĂCLIA, Cluj, 16 I 1985; Papp, Tibor. ZENEI VISZAPILANTO, în: IGAZSAG, Cluj, 18 I 1985; Băndilă, Dan. UN OPUS INSTRUMENTAL ÎN PRIMĂ AUDIŢIE, în: TRIBUNA, Cluj, 21 II 1985; Băndilă, Dan. TENDINŢE ŞI DIVERSIFICĂRI, în: STEAUA, Cluj, nr. 10, 1985; Bota, Cristina. VALENTIN TIMARU. CONCERT PENTRU VIOARĂ ŞI ORCHESTRĂ, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 2, II 1986; Barabas, Bela. A HAZAI KAMARAZENE JOVABOL, în: UTUNK, Cluj, 21 II 1986; Marian, Marin. VALENTIN TIMARU – PORTRAIT, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 11, XI 1986; Toduţă, Sigismund. LUCIAN BLAGA CÂNTAT DE COMPOZITORII CLUJENI, în: TRIBUNA, Cluj, 12 II 1987; Şofron, Demostene. PRIVILEGIUL CLIMATULUI, în: TRIBUNA, Cluj, 14 V 1987; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI ROMÂNEŞTI – sUPLIMENT. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1987; Dragea, Emiliu. CICLUL „DIN CREAŢIA COMPOZITORILOR CLUJENI”, în: TRIBUNA, Cluj, 6 VIII 1987; Şorban, Elena. CREAŢIA CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ, în: TRIBUNA, Cluj, 15 X 1987; Barbu, Casiu. LA ÎNCHIDEREA STAGIUNII, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 9, IX 1987; Şorban, Elena. SIMFONIA A III-A DE VALENTIN TIMARU, în: TRIBUNA, Cluj, 24 III 1988; Ţuculescu, Radu. „MIORIŢA” DE VALENTIN TIMARU, în: TRIBUNA, Cluj, 24 III 1988; Ioan, Diana. SIMFONIA A II-A DE VALENTIN TIMARU, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 9, IX 1988; Ioan, Diana. O PRIMĂ AUDIŢIE DE SUCCES, în: FĂCLIA, Cluj, 16 XII 1988; Dumitrescu-Buşulenga, Zoe şi Sava, Iosif. EMINESCU ŞI MUZICA. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1989; Malcom, Noel. GEORGE ENESCU HIS LIFE AND MUSIC. London, Toccata Press, 1990; Dragea, Emiliu. VALENTIN TIMARU, în: TRIBUNA ARDEALULUI, Cluj, 1 IV 1992; Dragea, Emiliu. MEDALION COMPONISTIC V. TIMARU, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 1 IV 1992; Şorban, Elena. PORTRET ÎN TIMP, în: TRIBUNA, Cluj, 2-8 IV 1992; Barbu, Casiu. MEDALION COMPONISTIC V. TIMARU, în: STEAUA, Cluj, nr. 4, 1992; Şofron, Demostene. „LORELEI”, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 9 XII 1992; Korodi, Elek. „LORELEI”, în: SZABADSAG, Cluj, 12 XII 1992; Dragea, Emiliu. „LORELEI” DE VALENTIN TIMARU, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 16 XII 1992; Damian, Cristina. CERTITUDINEA VALORII: LORELEI DE V. TIMARU, în: TRIBUNA ARDEALULUI, Cluj, 21 I 1993; Rusu, Ciprian. PREMIERĂ ABSOLUTĂ LA OPERĂ: „LORELEI”, în: TRIBUNA, Cluj, nr. 4, 1993; Dragea, Emiliu. VALENTIN TIMARU: SIMFONISMUL ENESCIAN, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 17 II 1993; Damian, Cristina. AZI RĂSPUNDE ZIARULUI V. TIMARU, în: TRIBUNA ARDEALULUI, Cluj, 30 IV 1993; Barbu, Casiu. VALENTIN TIMARU. „LORELEI”, în: STEAUA, Cluj, nr. 2, 1993; Bocu, Mihaela. „LORELEI” DE VALENTIN TIMARU, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 19 V 1993; Dragea, Emiliu. MEDALION COMPONISTIC, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 26 V 1993; Negru, Silvia. FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE OPERĂ ŞI BALET, în: ORIZONT, Timişoara, 27 V 1993; Dragea, Emiliu, MEDALION COMPONISTIC VALENTIN TIMARU, în: TRIBUNA, Cluj, nr. 23 1993; Sârbu, Cristina. VALENTIN TIMARU: SIMFONISMUL ENESCIAN, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 82, 1 VIII 1993; Cornescu, E. MUZICA ROMÂNEASCĂ ÎN CONCERT, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 28 IV 1993; Damian, Monica. PANORAMIC COMPONISTIC CLUJEAN, în: TRIBUNA ARDEALULUI, Cluj, 15 X 1993; Ioan, Diana. PANORAMIC COMPONISTIC CLUJEAN, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 19 X 1993; Ioan, Diana. CU ADEVĂRAT DIN SUFLET, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 86, 1 X 1993; Şofron, Demostene. STUDII ENESCIENE DE ŞI CU VALENTIN TIMARU, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 26 IV 1994; Dragea, Emiliu. „SIMFONISMUL ENESCIAN” PREMIUL UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR, în: TRIBUNA, nr. 21-24, 1994; Bocu, Mihaela. VALENTIN TIMARU. „SIMFONISMUL ENESCIAN”. LAUREAŢI CLUJENI AI PREMIILOR ACADEMIEI ROMÂNE, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 23 decembrie 1994; Damian, Cristina. V. TIMARU. LITURGHIA SF. IOAN GURĂ DE AUR, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 4 V 1995; Dragea, Emiliu. LITURGHIA DE VALENTIN TIMARU, în: TRIBUNA, Cluj, nr. 23, 1995; MEN OF ACHIEVEMENT. Cambridge, IBC, SIXTEENTH ED., 1995; Dragea, Emiliu. PREMIILE UNIUNII COMPOZITORILOR, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 24-25 II 1996; Glodeanu-Para, Cristina. LITURGHIA SF. IOAN GURĂ DE AUR DE VALENTIN TIMARU, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 3, 1996; Şorban, Elena. VALENTIN TIMARU. ORATORIUL „PE URMELE MIORIŢEI”, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 2, 1997; Dragea, Emiliu. VALENTIN TIMARU. „ANSAMBLUL MUZICAL ŞI ARTA SCRIITURII PENTRU DIVERSELE SALE IPOSTAZE”, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 13 V 1999; Alexandra, Liana. VALENTIN TIMARU. COMPENDIU DE FORME ŞI ANALIZE MUZICALE, în: ACT. MUZ., Bucureşti, nr. 221, 15 V 1999; Cojocaru, Dora. AFIELD OF LARGE EXPRESSIVE FORCE-FOLKLORE AS INSPIRATION SOURCE IN ROMANIAN CONTEMPORARY MUSIK, în: WORD NEW MUSIK MAGAZIN, nr. 9, 1999; Dragea, Emiliu. „QUO VADIS MUZICA?” PANORAMIC COMPONISTIC CONTEMPORAN CLUJEAN, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 11 X 1999; Buga, Ana şi Sârbu, Cristina. PATRU SECOLE DE TEATRU MUZICAL. Bucureşti, Edit. Du Style, 1999; Fărcaş, Alexandru, Eremia, Ramona şi Mogoşan, Gh. PROBLEME SPECIFICE DE DRAMATURGIE MUZICALĂ ÎN OPERA „LORELEI” DE VALENTIN TIMARU, în: ARTA VOCALĂ ÎN TOATE IPOSTAZELE EI. Cluj, Edit. Media Musica, 1999; Dragea, Emiliu. ASTĂ SEARĂ LA FILARMONICĂ „LITURGHIA SOLEMNĂ” - PRIMĂ AUDIŢIE, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 7 IV 2000; Ghiţă, Valentin. FASCINAŢIA ŞI MODERNITATEA LITURGHIEI, în: TRANSILVANIA JURNAL, Cluj, 10 IV 2000; Dragea, Emiliu. LITURGHIA SOLEMNĂ, în: Adevărul de Cluj, 12 IV 2000; Rojnoveanu, Angela. INTERPRETAREA VERSURILOR EMINESCIENE ÎN CICLUL CORAL „MUZICĂ PENTRU EMINESCU” DE VALENTIN TIMARU, în: MIHAI EMINESCU -CUGET NAŢIONAL. Chişinău, 2000; CLUJENI AI SECOLULUI 20 (dicţionar esenţial). Cluj, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2000; Petecel-Theodoru, Despina. VALENTIN TIMARU, în: ACT. MUZ., Bucureşti, 1 I 2001; Dragea, Emiliu. SIMFONIA A 5-A „DA REQUIEM” DE VALENTIN TIMARU – UN MARE SUCCES COMPONISTIC ROMÂNESC, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 7 V 2001; Dragea, Emiliu. UN MARE SUCCES COMPONISTIC ROMÂNESC. SIMFONIA A 5-A „DA REQUIEM” DE VALENTIN TIMARU, în: CRIŞANA PLUS, Oradea, 13 V 2001; Sfârlea, Al. MUZICA NOASTRĂ CEA SPRE FIINŢĂ, DE VALENTIN TIMARU, în: CRIŞANA, Oradea, 5 XII 2001; Gagiu, Adrian. MUZICA NOASTRĂ CEA SPRE FIINŢĂ, în: JURNAL BIHOREAN, Oradea, 5 XII 2001; Rojnoveanu, Angela. REFLECTAREA IDEII POETICE ÎN MUZICA CORULUI „PESTE VÂRFURI” DE VALENTIN TIMARU, în: PAGINI DE MUZICOLOGIE, Chişinău, 2002; Garaz, Oleg. „SCLAV AL INTUIŢIEI”, „PREOT AL RAŢIUNII”, în: TRIBUNA, Cluj, 1-15 X 2002; WHO'S WHO ÎN ROMÂNIA. Ed. princeps 2002. Bucureşti, Edit. Pegasus Pres, 2002; Popovici, Doru. DICŢIONAR NOŢIONAL ŞI TERMINOLOGIC DE VALENTIN TIMARU, în: ROMÂNIA MARE, Bucureşti, 9 V 2003; Boire, Paula. A COMPREHENSIVE STUDY OF ROMANIAN ART SONG. Vol. III; Angi, Ştefan. VALENTIN TIMARU: SIMFONIA A V-A, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 4, 2003; Bocu, Mihaela. PANORAMIC COMPONISTIC CONTEMPORAN - II, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 25 IX 2003; Cozma, Felician. MODEL CULTURAL DE URMAT. MESAJUL COMPOZITORULUI CLUJEAN VALENTIN TIMARU, în: FOAIA ROMÂNEASCĂ - SĂPTĂMÂNAL AL ROMÂNILOR DIN UNGARIA, 6 II 2004; Garaz, Oleg. POETICĂ MUZICALĂ ÎN CONVORBIRI. Cluj, Edit. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003; Angi, Ştefan. ARTA CORALĂ - SIMBOL AL MIJLOCIRILOR ARMONIOASE, în: CRONICA - PUBLICAŢIE LUNARĂ A ROMÂNILOR DIN UNGARIA, nr. 5, V 2004; Nicoară, L. SIMFONIA A V-A „DA REQUIEM” ÎN PRIMĂ AUDIŢIE ORĂDEANĂ, în: CRIŞANA, Oradea, 10 VI 2004; Nicoară, Loredana. COMPOZITORUL VALENTIN TIMARU ÎŞI LANSEAZĂ CARTEA LA ORADEA, în: CRIŞANA, Oradea, 10 VI 2004; Bălan, Dimitrie. UNUL DINTRE CELE MAI BUNE CONCERTE ALE STAGIUNII, în: IMPACT, Oradea, nr. 23, VI 2004; Bence-Muk, Cristian. ANALIZA MUZICALĂ ÎNTRE CONŞTIINŢA DE FORMĂ ŞI CONŞTIINŢA DE GEN, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 2, 2004; INTERNATIONAL WHO'S WHO IN CLASSICAL MUSIC. Ed. 21. Cambridge, 2005; Cornescu, E. VALENTIN TIMARU - CD SIMFONII, în: ADEVĂRUL DE CLUJ, 5 V 2005; Para, Ciprian. CONCEPŢIA INTERPRETATIVĂ ÎN DEMERSUL DIRIJORAL. Cluj, Edit. Arpeggione, 2005.



     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.9, 2006

UCMR