Ioan Chiorean
– compozitor şi dirijor –
(n. 12.01.1912 Solovăstru - Mureş)

     Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul Bucureşti (1936-1940, 1945-1946), cu Faust Nicolescu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie, contrapunct, fugă, compoziţie, teoria instrumentelor), Dimitrie Cucliri (estetică muzicală, contrapunct, forme muzicale), Ştefan Popescu (dirijat coral), Ion Ghiga (dirijat orchestră), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), George Breazul (enciclopedia şi pedagogia muzicii) şi Paul Jelescu (pian). A urmat Seminarul pedagogic universitar „Titu Maiorescu” din Bucureşti (1948).
     
     Ofiţer şef de muzică la diverse unităţi militare din Ineu, judeţul Arad (1940- 1944) şi Bucureşti (1944, 1950-1951); profesor de dirijat coral şi orchestral la Şcoala militară de muzică din Bucureşti (1946-1949); prim dirijor şi director artistic la Ansamblul Artistic al Armatei din Bucureşti (1960-1962); director de studii la Şcoala Militară de Muzică din Bucureşti (1962-1963); adjunct al Inspectoratului General al Muzicilor Militare din Bucureşti (1967-1972). A organizat şi dirijat ansambluri de coruri şi fanfare militare în Bucureşti şi în ţară în cadrul spartachiadelor sportive militare de vară, precum şi la spectacolele de masă. A îndrumat activitatea profesională a ofiţerilor dirijori, a condus cursuri de specializare.
     
     A scris articole, cronici etc. în „Muzica”, „Apărarea patriei”, „Îndrumătorul cultural în armată” etc. A întreprins turnee artistice în R.D. Germană (1960), Cehoslovacia (1961) şi Ungaria (1961). A fost distins cu Ordinul „Meritul militar” clasa III (1959), clasa II (1964) şi clasa I (1969), şi Premiile Uniunii Compozitorilor (1979, 1986).

     MUZICĂ PENTRU FANFARĂ
     
     • Suflet de erou (1942), marş;
     
     • Fantezie sportivă (1949);
     
     • Suită pe teme populare româneşti (1950);
     
     • Apărătorii Patriei (1955), marş, Bucureşti, 1955;
     
     • Ostaşii păcii (1956), marş, Bucureşti, 1956;
     
     • Suita românească nr. 1 (1957), Bucureşti, 1957;
     
     • Eroii patriei (1957), marş, Bucureşti, 1958;
     
     • Ostaşii voioşi (1958), marş, Bucureşti, 1958 (SM - 1067);
     
     • Soldaţii în marş (1959), marş pe teme populare, Bucureşti, 1959;
     
     • Fruntaşi în pregătirea de luptă (1959), marş, Bucureşti, 1959;
     
     • Pe drumuri de victorii (1963), marş, Bucureşti, 1963;
     
     • Jiana din Jina (1968), dans simfonic pentru fanfară, Bucureşti, 1968;
     
     • Moment rustic (1969), variaţiuni pe teme în stil popular românesc, Bucureşti, 1969;
     
     • Doină şi joc (1970), Bucureşti, 1970;
     
     • Bucuria vieţii noi (1971), dans simfonic în stil popular românesc, Bucureşti, 1971;
     
     • Cântare patriei iubite (1972), poem simfonic pe teme în stil popular românesc, Bucureşti, 1973;
     
     • Elanuri (1973), triptic simfonic, Bucureşti, 1975;
     
     • Suită de schiţe rustice (1974) pe teme în stil popular românesc, Bucureşti, 1976;
     
     • Avânt şi biruinţă (1974), poem simfonic pe teme în stil popular românesc, Bucureşti, 1976;
     
     • Pro Patria (1974), Marş, Bucureşti, 1984;
     
     • Plaiuri româneşti (1978), rapsodie, Bucureşti, 1981;
     
     • Bucuria primăverii (1979), suită simfonică;
     
     • Luminile adâncului (1979), marş dedicat minerilor din Valea Jiului, Bucureşti, 1980;
     
     • Patria în sărbătoare (1981), suită simfonică, Bucureşti, 1983;
     
     • Tinereţe (1981), suită simfonică;
     
     • Pământ strămoşesc (1983), suită simfonică;
     
     • Spre culmi de lumină (1985), suită simfonică, Bucureşti, 1987;
     
     • Elanuri tinereşti (1985), suită simfonică în stil popular românesc;
     
     • În apărarea păcii (1986), marş de concert în stil popular românesc;
     
     • Ecouri transilvane (1987), rapsodie.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     • Să-ntărim republica (1948), pentru cor pe voci egale, versuri de Constantin Ghiban, Bucureşti, 1948;
     
     • Horă pentru republică (1948), pentru cor pe voci egale, versuri de Constantin Ghiban, Bucureşti, 1948;
     
     • Din fabrici, din uzini, de pe ogoare (1948), pentru cor pe voci egale, versuri de Constantin Ghiban;
     
     • Armată nouă făurim (1949), pentru cor pe voci egale, versuri de Toma Ionescu;
     
     • În marş spre socialism (1949), pentru cor pe voci egale, versuri de Constantin Ghiban;
     
     • Eroul de la Tatra (1950), pentru cor bărbătesc, versuri de Cristian Sârbu;
     
     • Drapelul patriei (1952), pentru cor pe voci egale, versuri de Traian Vizitiu, Bucureşti 1952;
     
     • Patria mea (1959), pentru bariton şi cor mixt;
     
     • Salut partid al tinereţii (1964), pentru cor mixt, versuri de Eugen Frunză;
     
     • Cântec marinăresc (1966), pentru cor pe voci egale, versuri de Cicerone Theodorescu, Bucureşti, 1967;
     
     • Patriei chitare (1972), pentru cor mixt, versuri de George Lesnea;
     
     • Tineret, cunună de-mpliniri (1973), pentru cor pe voci egale, versuri de Ion Socol;
     
     • Pleacă badea-n cătănie (1976), pentru cor mixt cu acompaniament de grup de instrumente de suflat şi percuţie, versuri populare;
     
     • Marinari ai dragostei de ţară (1977) pentru cor pe două voci şi pian (fanfară);
     
     • Stăm de strajă ne-nfricaţi (1980), pentru cor bărbătesc, versuri de Nicolae Dumbravă, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1980.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni