Cornel Arion
- compozitor, dirijor şi profesor -
(n. 09.02.1920 Şpring - Alba – m. 17.12.2000)

     Cornel Arion (9 februarie 1920, comuna Spring, judeţul Alba) - compozitor, dirijor şi profesor. Educaţia muzicală a început-o la Şcoala Normală „Andrei Şaguna” din Sibiu (1932-1940) cu Timotei Popovici (muzică vocală) şi Dumitru Eremia (muzică instrumentală), continuându-şi studiile la Conservatorul din Cluj (refugiat la Timişoara, 1941-1945) cu Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Mihail Andreescu-Skeletty (armonie, contrapunct), Augustin Bena şi Lucian Surlaşiu (dirijat cor), Ana Voileanu-Nicoară (pian) şi Iuliu Halip (canto auxiliar). Paralel, a studiat particular la Sibiu cu Gheorghe Şoima (armonie) şi la Timişoara cu Sabin V. Drăgoi (armonie).
     
     Profesor de muzică la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1945-1947), profesor de teorie-solfegiu la Conservatorul municipal „Timotei Popovici” din Sibiu (1946-1947), profesor de muzică la Liceul Mixt din Mediaş (1947-1948), dirijor la corul întreprinderii „Vitrometan” şi corul „Doina Târnavelor” din Mediaş (1947-1949), dirijor la Echipa nr. 3 a Ministerului Forţelor Armatei din Bucureşti (1951), profesor de muzică vocală şi instrumentală la Şcoala Pedagogică din Sibiu (1951-1958), profesor de canto la Şcoala Populară de Artă din Sibiu (1951-1960), profesor de muzică la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu 1958-1961), dirijor la corul întreprinderii „Independenţa” şi IPA din Sibiu (1954-1960), lector universitar la catedra de dirijat - cor şi armonie, Facultatea de Muzică a Institutului Pedagogic din Cluj (1961-1965), profesor de dirijat cor şi armonie la Şcoala Populară de Artă din Braşov (1965-1969), dirijor la Corul „Gheorghe Dima” din Braşov (1968-1971), conferenţiar universitar la Centrul de Perfecţionare a Cadrelor Pioniereşti de pe lângă Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor din România, Bucureşti (1969-1978), director la Şcoala Populară de Artă din Sibiu (1978-1982).
     
     A publicat articole în „Tribuna Sibiului”, „Îndrumătorul cultural”, „Educaţia pionierească” etc., studii de folclor în „Studii şi comunicări - Asociaţia folcloriştilor şi etnografilor din judeţul Sibiu” (1980, 1982), A îngrijit antologii pentru fanfare pioniereşti (Am o ţară, ca o floare, 1972), pentru grupuri vocale pioniereşti şi solişti vocali (Auziţi cum cântă ţara, 1973). A interpretat - între anii 1946-1952 diferite roluri solistice în operetele Crai-Nou, Văduva veselă, Vânt de libertate etc. A fost distins cu Ordinul „Meritul cultural”, clasa V (1968).

     MUZICĂ DE SCENĂ
     
     • Coboară turmele (1968), piesă lirică într-un act de Cornel Dragoman, premieră Sibiu, 1970, dirijor Ion Iliuţ.
     
     
     MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ
     
     • Sub steagul roşu (1980), cantată - evocare pentru bariton, cor mixt şi orchestră, versuri de G. Popa.
     
     
     MUZICĂ SIMFONICĂ
     
     • Suita sibiană (1982), primă audiţie, Sibiu, iunie 1982, Orchestra simfonică, Dorin Frandeş.
     
     
     MUZICĂ PENTRU FANFARĂ
     
     • Marş pionieresc (1971), în Am o ţară ca o floare, Bucureşti, Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, 1972;
     
     • Jienească (1971), în Am o ţară ca o floare, ibidem;
     
     • Toamna la cules de vii (1971), în Am o ţară ca o floare, ibidem;
     
     • Fetele din Cobadin (1971), în Am o ţară ca o floare, ibidem;
     
     • Am o ţară ca o floare (1971), în Am o ţară ca floare, ibidem;
     
     • Primăvară (1978), vals, în Jurământul munţilor Carpaţi, Sibiu, 1980;
     
     • Pe plaiuri mărginene (1983), suită în 3 părţi pentru fanfară simfonică.
     
     
     MUZICĂ CORALĂ
     
     Coruri MIXTE:
     
     • Ca pe la Sibiu (1952), versuri de Cornel Dragoman;
     
     • Fetele de la Sibiu (1952), versuri populare;
     
     • Istoria-i cu noi (1952), versuri de N. Lupu, în Pentru pace, Braşov, 1953;
     
     • Haţegana cu strigături (1954) cu acompaniament de pian (orchestră), versuri populare, în Cântece din toată ţara, Bucureşti, 1955;
     
     • La semănat (1956), suită cu solo de soprană şi tenor, în 20 cântece ale compozitorilor din regiunea Braşov, Braşov, 1957 Trecut-au anii (1957), versuri de A. Popovici, în Cântăm a vieţii bucurie, Braşov, 1960;
     
     • Pentru noi muncim (1957), versuri populare, în Flori albe, Braşov, 1964;
     
     • Mândru-i codru şi-nverzit (1964), versuri populare; în E ţara mea şi a ta, Braşov 1966;
     
     • Balmoşu (1965), versuri de Cornel Dragoman, în Lucrări corale, Sibiu, Casa de Creaţie judeţul Sibiu, 1971;
     
     • Mândră-i viaţa-n sat la noi (1969), versuri populare, în Lucrări corale, ibidem, 1971;
     
     • La cules de vii (1962), versuri populare, în Vânt de seară călător, Bucureşti, UGSR, 1971;
     
     • Cât e soarele de sus (1969), versuri populare, în Dragi mi-s cântecele noastre, Braşov, 1971;
     
     • 23 august (1969), versuri de A. Popovici, în Lucrări de compozitori sibieni, Sibiu, 1971;
     
     • Peste-ntreaga Românie (1975), versuri de Ioan Meiţoiu, în Ţara păcii, Bucureşti, 1978;
     
     • Vetre cu nestinse focuri (1976), versuri de Ion Socol, în E scris pe tricolor unire, Sibiu, 1980;
     
     • Stelele-n cer, versuri de Mihai Eminescu, în E scris pe tricolor unire, Sibiu, 1980;
     
     • Bate vânt de primăvară (1977), versuri populare, în Colindă în tricolor, Târgu Jiu, 1980;
     
     • Din ţara de piatră (1977), poem coral în 5 părţi, versuri de V. Copilu Chiatră;
     
     • Spre comuniste aurori (1980), versuri de Nicuşor Constantinescu;
     
     • Suie ciobanii la munte (1978), versuri populare;
     
     • Oţel însufleţit de noi (1982), versuri de Ion Socol.
     
     Coruri BĂRBĂTEŞTI:
     
     • Ostaşul şi arma (1971), versuri de Adrian Mierluşcă, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1972 (Ansamblul Artistic „Doina” al Armatei, Dinu Stelian);
     
     • Scrisoare din armată (1971), versuri de Adrian Mierluşcă, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1972;
     
     • Transmisioniştii (1972), versuri de Adrian Mierluşcă, în „Îndrumătorul cultural-artistic din armată” nr. 4, Bucureşti, 1973;
     
     • Frunzuliţă foi şi fragă (1974), versuri populare, în Te apar şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1974;
     
     • Ce frumoasă-i ţara mea (1974), versuri de Adrian Mierluşcă, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1974;
     
     • Urmaşi de daci şi de romani (1981), versuri de Nicuşor Constantinescu;
     
     • Carte din armată-ţi scriu (1982), versuri de Nicuşor Constantinescu;
     
     • Sub al ţării tricolor (1982), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Te apăr şi te cânt, patria mea, Bucureşti, 1983.
     
     Coruri pentru VOCI EGALE
     
     • Frunzuliţă sălcioară (1970), versuri populare, în Dragi mi-s cântecele noastre, Braşov, 1971;
     
     • Firicel de iarbă-naltă (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Dorul meu (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Pe cărarea dintre vii (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Luna-i jos pe pajişte (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Cântecul miresei (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Drag mi-i badea ciobănaş (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Frunzuliţă de sulfină (1970), versuri populare; ibidem;
     
     • Mândra mea (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • De-ar fi mândra (1970), versuri populare, ibidem;
     
     • Cântec de voie bună (1974), versuri populare, în Iubim acest pământ, Bucureşti, 1975;
     
     • Plai străbun (1977), versuri de N. Constantinescu, în E scris pe tricolor Unire, Sibiu, 1980;
     
     • Hai, hai dorule (1980), versuri populare, în Colindă în tricolor, Târgu Jiu, 1980.
     
     
     C|NTECE PENTRU COPII
     
     • Povestea gâştelor (1958), versuri de George Coşbuc;
     
     • Păunaşul codrilor (1970), versuri populare (Corul de copii al RTV, Ion Vanica);
     
     • Micul ciobănaş (1970), versuri de Gh. Maior, în Copiii ciută, Bucureşti, 1971;
     
     • Cutezătorii (1973), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Pionieri din România, Bucureşti, 1974;
     
     • Pionierii României (1973), versuri de Ioan Meiţoiu, în Pionieri din România, ibidem;
     
     • Tot înainte (1974), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Tot înainte, Bucureşti, 1975;
     
     • Forumul pionieresc (1974), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Tot înainte, ibidem;
     
     • Tot mai sus (1974), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Tot înainte, ibidem;
     
     • Noi creştem odată cu ţara (1974), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Tot înainte, ibidem;
     
     • Sub mândrul tricolor (1976), versuri de Crişan Constantinescu, în Luminiţa, Bucureşti, 1979;
     
     • Prezenţi la Daciadă (1977), versuri de Nicuşor Constantinescu, în Luminiţa, Bucureşti 1979;
     
     • Azi pionieri, mâine utecişti (1977), versuri de Adrian Mierluşcă;
     
     • Noi vrem pace pe pământ (1979), versuri de Nicuşor Constantinescu.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni