Elena Asachi
- compozitoare, pianistă, cîntăreață -
(n. 30.10.1789 Viena, Austria – m. 09.05.1877 Iaşi)

     Studiile muzicale le-a început la Dresda cu tatăl său, organistul şi compozitorul Anton Teyber (teorie-solfegiu), continuîndu-le la Viena (1822-1824) cu vestitul cîntăreţ de operă Domenico Donzelli (canto).
     
     Profesoară particulară de muzică la Iaşi (1816-1820), s-a afirmat ca pianistă şi compozitoare la Iaşi (1827-1863). A tradus în limba română piese de teatru, vodeviluri, opere. A susţinut recitaluri de canto şi pian, a acompaniat interpreţi români şi străini în trecere prin Iaşi. A adaptat pentru scena lirico-dramatică din Capitala Moldovei muzică din lucră¬rile lui G. Rossini, V. Bellini, Fr. Auber, S. Mercadante, Fr. Boieldieu, Gaspare Spontini, G. Verdi etc. A colaborat alături de soţul ei, scriitorul şi cărturarul Gheorghe Asachi, la realizarea unor publi¬caţii didactice (traducînd de pildă, Enţiclopedia începătoare pentru tinerimea românească care învață limba franțesă, Iași, 1839.

     MUZICĂ DE TEATRU
     • Fete pastorale des bergers moldaves (Serbarea păstorilor moldoveni, 1834), vodevil-pastorală cu cântece şi dansuri, text de Gheorghe Asachi, premiera Iaşi, 10 aprilie 1834, trupa fraţilor Fourreaux;
     • Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei (1834), dramă eroică cu muzică, text de Gheorghe Asachi, premiera Iaşi, 26 august 1834, elevii pensionului „Garet”
     • Piatra teiului (1835), text de Gheorghe Asachi, muzica adaptată de Elena Asachi, premiera Horodniceni, 25 septembrie 1835, diletanţi ieşeni;
     • Lapeirus (1837) dramă adaptată de Gheorghe Asachi după August Kotzbue, muzica aranjată de Elena Asachi şi Paolo Cervatti din lucrări de V. Bellini, G. Rossini şi Michele Carafa, premiera Iaşi, 23 februarie 1837, elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic, dirijor Paolo Cervatti, Iaşi, 1837;
     • Petru Rareş Vodă (1837), dramă serie în două acte, text de Gheorghe Asachi, premiera la Iaşi, 8 aprilie 1837, elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic, Iaşi, 1863;
     • Idilă moldovenească (1837), piesă cu muzică şi dansuri, text de Gheorghe Asachi, premiera Iaşi, 8 aprilie 1837, elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic;
     • Pedagogul (1837), comedie-vodevil, prelucrare de Gheorghe Asachi după August Koltzebue, muzica aranjată de Elena Asachi după G. Rossini, Fr. Boieldieu, Fr. Auber şi G. Spontini, premiera Iaşi, 12 noiembrie 1837, elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic, Iaşi, 1837;
     • Privigherea ostaşului moldovean (1837), text de Gheorghe Asachi, premiera Iaşi (casa Teodor Balş), 20 decembrie 1837, elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic;
     • Imnul Luceafăr lin, cor la unison, Iaşi, Institutul „Albinei”, 1837;
     • Contrabantul sau Mărfurile engleze (1847), comedie-vodevil în două acte, text de Gheorghe Asachi, premiera Iaşi, 13 martie 1847, Teatrul Naţional;
     • Înturnarea plăieşului din Anglia (1848), piesă-vodevil, text de Gheorghe Asachi;
     • Tarantella în Almanah de învăţătură şi de petrecere, Iaşi, 1851 (şi text integral al piesei sub titlul Idilă munteană);
     • Ţiganii (1856), idilă-vodevil cu cântece, text de Gheorghe Asachi, muzica adaptată şi aranjată de Elena Asachi, premiera Iaşi 24 ianuarie 1856, Teatrul Naţional, text tipărit la Iaşi, 1856;
     • Voichiţa de România (1863), melodramă istorică cu cântece, text de Gheorghe Asachi, text tipărit la Iaşi, Institutul „Albinei”, 1863.
     
     MUZICĂ CORALĂ
     • Între văile înflorite (1838), cor pastoral, versuri de Gheorghe Asachi;
     • Tzeranul (1862), cor pentru 2 voci egale, versuri de Gheorghe Asachi, în Almanah de învăţătură şi de petrecere, Iaşi, 1862.
     
     MUZICĂ VOCALĂ
      • La Tente (Cortul, 1834), cantată pentru voce şi pian, versuri de Gheorghe Asachi, traducere în franceză de Elena Asachi (fragment din pastorala Serbarea păstorilor moldoveni), Iassy, Lithographie de l'Abeille, 1834;
     • Ballade moldave (1834), voce şi pian, versuri de Gheorghe Asachi, în Spicuitorul moldo-român, Iaşi, 1841 (reducţie de pian solo);
     • Se il fato barbaro (1837), arie în stil italian, pentru voce şi pian, versuri adaptate de Elena Asachi;
     • Sie starb, sagst du, voce şi pian, versuri de Gheorghe Asachi, traduse în limba germană de Elena Asachi;
     • Cântec de societate (1849), voce şi pian, versuri dedicate defunctei Therese Czihac de Gheorghe Asachi (Despre nestatornicia lucrurilor), în Almanah de învăţătură şi petrecere, Iaşi, 1849.

     Viorel COSMA, Muzicieni din România. Lexicon, vol.1, 1989

Muzicieni